Šatrijos Ragana

Šatrijos Ragana
Date personale
Născută	8 martie 1877[1][2][3] Medingėnai⁠(d), Rietavas Municipality⁠(d), Lituania[1]
Decedată	24 iulie 1930 (53 de ani)[4][2][3] Židikai⁠(d), Mažeikiai District Municipality⁠(d), Lituania[1]
Cetățenie	Lituania
Ocupație	traducătoare scriitoare învățătoare
Limbi vorbite	limba lituaniană
Activitate
Studii	Universitatea din Zürich Universitatea din Fribourg[*]​
Modifică date / text

Šatrijos Ragana ("Vrăjitoarea din Šatrija") a fost pseudonimul lui Marija Pečkauskaitė (n. 8 martie 1877, Medingėnai^⁠(d), Rietavas Municipality^⁠(d), Lituania – d. 24 iulie 1930, Židikai^⁠(d), Mažeikiai District Municipality^⁠(d), Lituania), o pedagogă și scriitoare romantică și umanistă. Cele mai de succes lucrări ale ei sunt Sename dvare (Pe vechea moșie, 1922) și Irkos tragedija Irkos tragedija (Tragedia lui Irka).

S-a născut pe 8 martie 1877, în Medingėnai, Gubernia Kovno, într-o familie din mica nobilime lituană, fiind crescută în cultură poloneză. Totuși, s-a împrietenit cu țărăni și, influențată de tutorele ei Povilas Višinskis, s-a alăturat Renașterii Naționale Lituane.^[5] Datorită sănătății precare și taxei de școlarizare mare, nu a absolvit gimnaziul la Sankt Petersburg și a trebuit să-și completeze educația privat în reședința Labūnava, lânga Užventis.^[6] Višinskis a tradus primele ei lucrări, scrise în poloneză, în lituaniană și le-a publicat în publicații lituane periodice libere, precum  Varpas și Ūkininkas.^[6] Totuși, ea nu a fost de acord cu agenda lor laice și s-a întors spre Tėvynės sargas și alte ziare pro-catolice.^[5] După moartea tatălui ei în 1898, familia s-a mutat în Šiauliai deoarece vechea proprietate a fost vândută pentru a achita datorii.^[6] În 1905 a primit o bursă de la societatea Žiburėlis, înființată de Gabrielė Petkevičaitė-Bitė, pentru a studia pedagogia la Universitatea din Zurich și Universitatea din Fribourg din Elveția.^[5] În timpul studiilor, l-a întâlnit pe Friedrich Wilhelm Foerster și a fost afectată de opiniile lui despre educație. Mai târziu a tradus o parte din lucrările sale în lituaniană.^[6] După ce s-a întors în Lituania în 1907, a stat o perioadă scurtă în Šaukotas și Vilnius.^[7] În 1909 a fost angajată ca profesoară la o școală de fete din Marijampolė. În 1915, s-a mutat în Židikai, unde și-a petrecut restul vieții lucrând ca profesoară. Ea a fost implicată activ în viața culturală a orașului, promovând abținerea de la băutură, organizând coruri de tineri și făcând fapte de caritate.^[8] Pentru realizările ei în pedagogie, a primit diploma de onoare a Univeristății din Lituania în 1928.^[6] A murit pe 24 iulie 1930, în Židikai, Lituania.

• Margi paveikslėliai“ (1896),

• „Pirmas pabučiavimas“ (1898),
• „Dėl ko tavęs čia nėra?“ (1898),
• „Jau vakaruose užgeso saulėlydžiai“ (1900),
• „Rudens dieną“ (1903),
• „Viktutė“ (1903),
• „Iš daktaro pasakojimų“ (1904),
• „Atsiminimai apie broliuką Steponą“ (1939),
• „Sulaukė“ (1906),
• „Vincas Stonis“ (1906),
• „Pertraukta idilija“ (1906),
• „Nepasisekė Marytei“ (1906),
• „Dėl tėvynės“ (1907),
• „Adomienė“ (1908),
• „Pančiai“ (1920),
• „Sename dvare“ (1922)
• „Irkos tragedija“ (1924),
• „Mėlynoji mergelė“ (1925),
• „Motina – auklėtoja“ (1926).