Alexandru Toma

Alexandru Toma
Date personale
Nume la naștere	Solomon Moscovici
Născut	11 februarie 1875 Urziceni, Ialomița, România
Decedat	15 august 1954 (79 de ani) București, România
Copii	Sorin Toma
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor, poet, jurnalist și traducător
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Universitatea din București
Cunoscut pentru	introducerea realismului socialist și a stalinismului în literatura română
Membru titular al Academiei Române
Modifică date / text

Alexandru Toma (nume la naștere Solomon Moscovici) (n. 11 februarie 1875, Urziceni – d. 15 august 1954, București) a fost un scriitor, poet, jurnalist și traducător român de origine evreiască ^[1]. Alexandru Toma a fost membru în Partidul Comunist Român din 1933.^[2]

Pseudonimul literar de Alexandru Toma a fost ales de Ion Luca Caragiale, în 1896, cu prilejul publicării unui poem în revista Epoca literară. La începutul carierei literare și publicistice a folosit și alte pseudonime, precum Falstaff, Hâncu, Crayon, Tomșa și Endymion.^[3]

În 1919, Alexandru Toma a fost ales membru al Societății Scriitorilor Români^[4]

Licențiat al Facultății de Litere din București, a fost o vreme profesor de istorie și filosofie la licee din București și redactor la ziarul socialist Lumea nouă.^[3][5]

După al Doilea Război Mondial a fost director la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA).^[5]

Cunoscut pentru vederile sale comuniste și pentru introducerea realismului socialist și a stalinismului în literatura română^[6], în 1948 A. Toma a fost ales membru titular al Academiei Române.^[7]. După aceea, pictorul Jean Steriadi l-a imortalizat pe pânză într-un tablou numit „Academicianul A. Toma”.^[8]

Unele poezii „realiste" ale lui A. Toma, porneau de la o știre publicată în ziarul Scânteia, din care închega iute, indiferent la inadvertențe, un scurt poem în care faptele sunt conduse și reordonate după nevoia artistică a poetului, într-o flagrantă ignorare a veridicului^[9].

În poezia „La inaugurarea librăriei Cartea Rusă”, publicată în revista Veac nou din 10 ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major.^[10]

Vladimir Tismăneanu relatează o întâmplare la care a fost martoră jurnalista Tita Chiper: la o vizită a lui A. Toma la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, prin 1953, acesta se bătea cu pumnul în piept atunci când invoca „poemele antifasciste” pe care le-ar fi compus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La întrebarea unui tânar poet despre cum ajungeau acele versuri în rândul poporului, A. Toma a replicat scurt: „Tavarășe, eu nu eram sinucigaș. Le țineam ascunse în sticluțe de Urodonal”^[11].

La o săptămână după dispariția lui Iosif Vissarionovici Stalin, în pagina a doua a ediției din 13 martie 1953 a ziarului Scânteia, Alexandru Toma (devenit celebru cu versurile “imperialist american/căde-ți-ar bomba-n ocean!”) a publicat o altă „capodoperă” literară: „Viață dați stalinistului gând!”^[12] care se încheia cu versurile:

Fii ai muncii, noi azi, sub cernitul drapel

Al partidului nostru, — înălțăm jurământ

Să dăm iureș prin crâncene stăvili spre țel —

Cu acelaș avânt stalinist neînfrânt!

Este tatăl lui Sorin Toma care a publicat în ziarul Scînteia un faimos articol ce avea drept scop delegitimarea scriitorului Tudor Arghezi. A existat suspiciunea că ar fi scris acest articol pentru a-l da jos de pe piedestal pe Tudor Arghezi și a-l pune în locul acestuia pe tatăl său, poetul A. Toma.^[8]

• Poezii, 192 pagini, Editura Cultura Națională, 1926 (distins de Academia Română cu Premiul "Ion Heliade-Rădulescu")
• Ne vine dreptatea, 1944,
• Placări pe culmi, 1946
• Pușkin, făclie peste vremi, 1949
• Cântul vieții (prefață de Ion Vitner), apărut în trei ediții între 1950 și 1954. Ediția din 1951 a fost tipărită în 15.000 exemplare
• Poezii alese, 309 pagini, (prefață de Sergiu Fărcășan), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1952, (10.150 exemplare)
• Poezii alese, Editura Tineretului, 1953, (30.000 exemplare)

Alexandru Toma a publicat și traduceri din literatura clasică franceză, dar și din alți autori:^[4]

• Poezii și poeme din literatura universală (antologie), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954.
• Versuri de Carmen Sylva.
• Renașterea de Joseph-Arthur de Gobineau.
• Tartuffe de Molière.
• Crâșmărița de Petőfi Sándor.^[13]
• Povestiri pentru copii de Lev Tolstoi.

• Sărbătorirea academicianului A. Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani, ședința solemnă din 14 februarie 1950, 47 pagini, Editura Academiei Republicii populare române, 1950 (conține capitolele: La aniversarea a 75 de ani de viață a poetului și academicianului A. Toma, de Traian Săvulescu; A. Toma, poet-combatant, de George Călinescu; Linia ascendentă a poeziei lui A. Toma, de Mihai Beniuc; Cuvântarea lui A. Toma).

Materiale media legate de Alexandru Toma la Wikimedia Commons

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T