Alexandru Sterca-Șuluțiu

Alexandru Sterca-Șuluțiu de Cărpiniș
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Abrud, Monarhia Habsburgică Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani) Modificați la Wikidata
Blaj, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBiserica Sfinții Arhangheli din Blaj Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma[2] Modificați la Wikidata
OcupațieMitropolit
personalitate publică[*]
politician
preot catolic[*] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
PremiiOrdinul Franz Joseph

Alexandru Sterca-Șuluțiu, cunoscut și ca Alexandru Sterca-Șuluțiu de Cărpiniș, (n. 15 februarie 1794, Abrud – d. 7 septembrie 1867, Blaj) a fost arhiepiscop-mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fratele tribunului pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu. În timpul păstoririi sale, Eparhia Făgăraș (cu sediul în Blaj) a fost scoasă de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Esztergom (Strigoniu) și a devenit Provincie ecleziastică de sine stătătoare, cu Episcopia de Oradea Mare, Episcopia de Gherla și Episcopia de Lugoj ca sufragane (subordonate).

Originea și studiile

[modificare | modificare sursă]

Alexandru Sterca-Șuluțiu provine dintr-o familie nobiliară română din Transilvania, din zona Cărpinișului. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, unde s-a pregătit pentru preoție în Seminariul diecezan din Mica Romă. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas preot văduv, după care, peste ani, a fost consacrat ca episcop pentru Eparhia de Făgăraș. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 de ani. A fost înmormântat în cimitirul de lângă Biserica Grecilor din Blaj, loc unde este înmormântat și canonicul și savantul blăjean Timotei Cipariu.

Cariera ecleziastică

[modificare | modificare sursă]
Alexandru Sterca-Șuluțiu

În anul 1836 a devenit vicar al Vicariatului unit al Silvaniei și Protopop al Șimleului. În Sinodul electoral din 30 septembrie 1850 a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș (ce sediul la Blaj). Pe 18 noiembrie 1850 a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea, de către episcopul Vasile Erdeli.[3] Pe 6 decembrie 1853, Papa Pius al IX-lea a scos Episcopia română-unită de Făgăraș de sub jurisdicția mitropolitană și primațială a arhiepiscopului de Strigoniu (Esztergom) și a înălțat-o la demnitatea de arhiepiscopie și mitropolie. Prin acest act episcopul Alexandru Sterca-Șuluțiu a devenit totodată arhiepiscop și mitropolit al Bisericii Române Unite, Provincie ecleziastică de sine stătătoare. Pe 28 octombrie 1855 a fost instalat în noua calitate printr-o mare solemnitate desfășurată în Catedrala "Sfânta Treime" a Blajului în prezența nunțiului apostolic de la Viena, cardinalul Michele Viale-Prelà.

Episcopul a primit multe distincții și titluri, între altele:[4]

Scrieri istorice

[modificare | modificare sursă]
  • Istoria Horei[5] și a Românilor din Munții Apuseni (rămasă în manuscris)
  1. ^ Sterka-Sulucz de Kerpenyes, Alexander (BLKÖ)[*][[Sterka-Sulucz de Kerpenyes, Alexander (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 38, p. 235))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  3. ^ Hierarchia Catholica Medii et Recentioris Aevi, vol. 8, p. 274
  4. ^ Constantin von Wurzbach, „Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich”, vol. 38, Editura L. C. Zamarski, Viena 1879, p. 235 pp.
  5. ^ Adică „Istoria lui Horea și a Românilor [...]”
  • Nicolae Edroiu: O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj, XXV, 1982, p. 287-294;
  • Corina Teodor: Un spirit polemic: Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române, Târgu Mureș, 1999;
  • Preocupările istorice ale lui Alexandru Sterca-Șuluțiu (1794-1867), în volumul "Stat, societate, națiune. Interpretări istorice", îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Cluj, Editura Dacia, 1982.
  • Ioan Chindriș, Alexandru Sterca Șuluțiu în apărarea lui Iancu de Hunedoara, în vol. Transilvanica, Cluj-Napoca, 2003, p. 253-276.

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Ioana-Mihaela Bonda, Mitropolia Română Unită în timpul păstoririi lui Alexandru Sterca-Șuluțiu (1853-1867), Presa Universitară Clujeană, 2008.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma
Făgăraș-Alba Iulia Arhiepiscopi majori Lucian Mureșan
Mitropoliți Alexandru Sterca-Șuluțiu  · Ioan Vancea  · Victor Mihaly de Apșa  · Vasile Suciu  · Alexandru Nicolescu  · Alexandru Rusu  · Alexandru Todea  · Lucian Mureșan
Episcopi Atanasie Anghel  · Ioan Giurgiu Patachi  · Ioan Inocențiu Micu Klein  · Petru Pavel Aron  · Atanasie Rednic  · Grigore Maior  · Ioan Bob  · Ioan Lemeni  · Alexandru Sterca-Șuluțiu
Episcopi auxiliari Vasile Aftenie  · Tit Liviu Chinezu  · Mihai Frățilă  · Claudiu Lucian Pop
Oradea Mare Episcopi Meletie Covaci  · Moise Dragoș  · Ignatie Darabant  · Samuil Vulcan  · Vasile Erdeli  · Iosif Pop Silaghi  · Ioan Olteanu  · Mihail Pavel  · Demetriu Radu  · Valeriu Traian Frențiu  · Vasile Hossu  · Virgil Bercea
Episcop auxiliar Ioan Suciu
Cluj-Gherla Episcopi Ioan Alexi  · Ioan Vancea  · Mihail Pavel  · Ioan Sabo  · Vasile Hossu  · Iuliu Hossu  · George Guțiu  · Florentin Crihălmeanu  · Claudiu Lucian Pop
Episcop auxiliar Ioan Cherteș
Lugoj Episcopi Alexandru Dobra  · Ioan Olteanu  · Victor Mihaly de Apșa  · Demetriu Radu  · Vasile Hossu  · Valeriu Traian Frențiu  · Alexandru Nicolescu  · Ioan Bălan  · Ioan Ploscaru  · Alexandru Mesian
Maramureș Episcopi Alexandru Rusu  · Ioan Dragomir  · Lucian Mureșan  · Ioan Șișeștean  · Vasile Bizău