Alexandru Mărcuș
Alexandru Mărcuș | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 4 septembrie 1880 Sângeorz-Băi |
Decedat | 23 mai 1954 Sângeorz-Băi |
Cetățenie | România |
Ocupație | agricultor |
Modifică date / text |
Alexandru Mărcuș (n. 4 septembrie 1880, Sângeorz-Băi – d. 23 mai 1954, Sângeorz-Băi) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]După finalizarea studiilor școlii primare, Alexandru Mărcuș s-a remarcat ca agricultor. A decedat la 23 mai 1954, în Sângeorz-Băi.[1] :p.123.
Activitatea politică
[modificare | modificare sursă]În 1918, a devenit membru al Consiliului Național Român Central, la nivelul localității Sângeorz-Băi.[1] :p.123. Alexandru Mărcuș s-a remarcat în cadrul unei adunări populare, organizată la Sângeorz-Băi, la 24 noiembrie 1918 [3]:p.329. Adunarea a avut un caracter reprezentativ, deoarece la aceasta au luat parte toți locuitorii din Sângeorz-Băi. Această adunare populară a trimis la Alba Iulia câțiva delegați care au primit mandate, numite credenționale, care prevedeau ca Adunarea Națională de la Alba Iulia să decidă unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României. Unul dintre delegații aleși în cadrul acestei adunări populare a fost Alexandru Mărcuș, alături de Nistor Gabor, Alexandru Alexi, Grigore Lupoaie și Al.Alexi. În fruntea acestei delegații au fost preotul Aurel Șorobetea și învățătorul Pompei Demian.[4]:p.18 [5]:p.83. Cei care au semnat actul din 29 noiembrie 1918, de numire a lui Alexandru Mărcuș drept delegat, au fost sublocotenentul Iustin Sohorca [6]:pp.59-63 și primarul comunal Gavrilă Oproaie.[3]:p.329. Delegația din Sângeorz-Băi, din care făcea parte și Alexandru Mărcuș, avea un caracter reprezentativ, fiind compusă din intelectuali, dar și din țărani.[4]:p.18. În calitate de deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918, Alexandru Mărcuș a reprezentat, ca delegat supleant, cercul electoral Năsăud.[1]:p.123.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018
- ^ a b Dorin Dologa, Sângeorz-Băi și Marea Unire de la 1 decembrie 1918, publicat în Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, Anul VI, Nr.12(64), decembrie 2017
- ^ Ștefan Pascu, Ion Popescu-Puțuri (coord.principali), 1918 la Români.Documentele Unirii.Unirea Transilvaniei cu România, 1 decembrie 1918, volumul VIII, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- ^ Teodor Tanco,Numele lui Iustin Sohorca amenințat de uitare, publicat în Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, Anul VI, Nr.12(64), decembrie 2017
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Dorin Dologa, Sângeorz-Băi și Marea Unire de la 1 decembrie 1918, publicat în Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, Anul VI, Nr.12(64), decembrie 2017, ISSN 2285-8229
- Teodor Tanco, Numele lui Iustin Sohorca amenințat de uitare, publicat în Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, Anul VI, Nr.12(64), decembrie 2017, ISSN 2285-8229
- Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord.), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018, ISBN 978-606-543-956-6
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- Sângeorzenii și Marea Unire'', pe site-ul publicației Răsunetul.Cotidianul bistrițenilor de oriunde, accesat la 18 noiembrie 2018
- Iustin Sohorca.Etnograf și folclorist,articol scris de Liviu Păiuș și Solomia Păiuș, site accesat la 18 noiembrie 2018
- Monografia școlilor din Sângeorz-Băi, pe site-ul publicației Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, accesat la 18 noiembrie 2018