Aritmie cardiacă

Aritmie cardiacă

Ventricular fibrillation (VF) an example of a serious cardiac arrhythmia.
Specialitatecardiologie
rhythmology[*][[rhythmology (cardiology specialty dedicated to cardiac rhythm abnormalities)|​]]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9427
ICD-10I47 - I49
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM427.9[1]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB15206
MedlinePlus001101
MeSH IDD001145
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Aritmia cardiacă , cunoscută și sub numele de disritmie cardiacă sau bătăi neregulate ale inimii, reprezintă un grup de afecțiuni în care bătăile inimii sunt neregulate, prea rapide sau prea lente. Bătăile inimii prea rapide - peste 100 de bătăi pe minut la adulți – se numește tahicardie iar bătăile inimii prea lente - sub 60 de bătăi pe minut – se numește bradicardie.[2] Multe dintre afecțiunile de tip aritmie nu prezintă simptome. Atunci când simptomele sunt prezente, acestea pot include palpitații sau senzație de pauză între bătăi. Simptomele mai serioase pot include senzații de vertij, leșin, shortness of breath sau dureri în piept.[3] În timp ce majoritatea aritmiilor nu prezintă motive de îngrijorare, unele duc la complicații, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.[4][2] Altele pot duce la stopul cardiac.[4]

Există patru tipuri principale de aritmie: extra sistole, tahicardii atriale, aritmii ventriculare și bradiaritmii. Extra sistolele includ contracții atriale premature și contracții ventriculare premature. Tahicardiile atriale includ fibrilația atrială, flutterul atrial și tahicardie supraventriculară paroxistică. Aritmiile ventriculare includ fibrilație ventriculară și tahicardie ventriculară.[4] Aritmiile sunt cauzate de afecțiuni ale conducției influxului electric prin inimă.[2] Aritmiile pot apărea la copii; cu toate acestea, intervalul normal al ritmului cardiac este diferit și depinde de vârstă.[4] O serie de teste pot ajuta la diagnosticare, inclusiv o electrocardiogramă (ECG) și monitor holter.[5]

Majoritatea aritmiilor pot fi tratate eficient.[2] Tratamentele pot include medicamente, proceduri medicale, cum ar fi stimulatorul cardiac și intervențiile chirurgicale. Medicamentele pentru o frecvență cardiacă crescută pot include beta-blocante sau agenți antiaritmici, care încearcă să restabilească un ritm cardiac normal, precum procainamida. Această ultimă grupă ar putea avea mai multe efecte adverse, în special dacă sunt administrate pentru o perioadă mai lungă de timp. Stimulatoarele cardiace sunt folosite adesea pentru ritmul cardiac lent. Aceia care suferă de bătăi neregulate ale inimii sunt tratați adeseori cu anticoagulante pentru a reduce riscul complicațiilor. Aceia care suferă de simptome severe de aritmie pot fi tratați urgent cu impulsuri de energie electrică sub forma cardioversiei sau defibrilării.[6]

Aritmiile afectează milioane de oameni.[7] Începând cu anul 2014, fibrilația atrială afectează aproximativ 2-3% din populația din Europa și America de Nord.[8] Fibrilația atrială și fluterrul atrial au cauzat 112.000 de decese în 2013, de la 29.000 în 1990.[9] Moartea subită cardiacă este cauza a aproximativ jumătate dintre decesele provocate de o afecțiune cardiovasculară sau aproximativ 15% dintre toate decesele la nivel global.[10] Aproximativ 80% dintre morțile subite cardiace sunt rezultatul aritmiilor ventriculare.[10] Aritmiile pot apărea la orice vârstă, dar sunt mai comune la persoanele în vârstă.[7]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ a b c d „What Is an Arrhythmia?”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  3. ^ „What Are the Signs and Symptoms of an Arrhythmia?”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  4. ^ a b c d „Types of Arrhythmia”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  5. ^ „How Are Arrhythmias Diagnosed?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  6. ^ „How Are Arrhythmias Treated?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  7. ^ a b „Who Is at Risk for an Arrhythmia?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  8. ^ Zoni-Berisso, M; Lercari, F; Carazza, T; Domenicucci, S (). „Epidemiology of atrial fibrillation: European perspective”. Clinical epidemiology. 6: 213–20. doi:10.2147/CLEP.S47385. PMID 24966695. 
  9. ^ GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. 385 (9963): 117–171. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442. 
  10. ^ a b Mehra, R (). „Global public health problem of sudden cardiac death”. Journal of electrocardiology. 40 (6 Suppl): S118–22. PMID 17993308. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aritmie_cardiacă&oldid=12991189