Béla Bartók

Béla Bartók
Date personale
Născut	25 martie 1881[3][4][5][6][7] Sânnicolau Mare, Austro-Ungaria[8]
Decedat	26 septembrie 1945 (64 de ani)[3][4][5][6][7] New York City, New York, SUA[9][10]
Înmormântat	Ferncliff Cemetery[*][[Ferncliff Cemetery (cemetery in Hartsdale, New York, United States)|​]] (1945–1988) Farkasréti temető[*][[Farkasréti temető (Hungarian cemetery in Budapest)|​]] (1988)
Cauza decesului	cauze naturale (leucemie)
Părinți	Bartók Béla[*][[Bartók Béla (school director (1855-1888))|​]] Voit Paula[*][[Voit Paula (music teacher; mother of Béla Bartók)|​]]
Căsătorit cu	Pásztory Edith[*][[Pásztory Edith (pianistă maghiară)|​]] (1923–1945) Márta Ziegler[*][[Márta Ziegler |​]] (1909–1923)
Copii	Péter Bartók[*]​ Béla Bartók[*]​
Cetățenie	Ungaria[11]  Statele Unite ale Americii (1945–)[12]
Religie	Biserica Unitariană
Ocupație	compozitor classical pianist[*][[classical pianist (pianist who is formally trained in and plays classical music)|​]] coregraf[*]​ muzicolog[*]​ profesor de muzică[*]​ etnomuzicolog[*]​ cadru didactic universitar[*]​ culegător de folclor muzical[*]​ muzician pianist
Limbi vorbite	limba maghiară[13][14]
Studii	Academia de muzică Franz Liszt din Budapesta[*]​[1], Gymnázium (Bratislava, Grösslingová 18)[*][[Gymnázium (Bratislava, Grösslingová 18) (public school)|​]]
Gen muzical	operă muzică clasică
Instrument(e)	pian
Premii	Premiul Kossuth (1948) Grammy Trustees Award[*]​ (1984) Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​ (17 septembrie 1930)[2] Honorary Member of the International Society for Contemporary Music[*][[Honorary Member of the International Society for Contemporary Music |​]]
Discografie
Înregistrări notabile	Castelul Prințului Barbă-Albastră String Quartet No. 2[*][[String Quartet No. 2 (work by Béla Bartók)|​]] String Quartet No. 1[*][[String Quartet No. 1 (Composition for string quartet by Béla Bartók)|​]] Sonata for Two Pianos and Percussion[*][[Sonata for Two Pianos and Percussion (musical piece written by Hungarian composer Béla Bartók in 1937)|​]] Music for Strings, Percussion and Celesta[*][[Music for Strings, Percussion and Celesta (composition by Béla Bartók)|​]] Concerto for Orchestra[*][[Concerto for Orchestra (musical composition by Béla Bartók)|​]]
Membru post-mortem al Academiei Române
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Béla Viktor János Bartók (n. 25 martie 1881, Sânnicolau Mare, Austro-Ungaria – d. 26 septembrie 1945, New York City, New York, SUA) a fost un compozitor și pianist maghiar, unul din reprezentanții de seamă ai muzicii moderne. Considerat cate odată cel mai important compozitor maghiar.

Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa la vârsta de 4 ani.La aceeași vârstă a început să concerteze. A copilarit in Transcarpatia la Vinogradiv, actualmente în (Ucraina) și Pozsoni ( Slovacia) ^[15]. Inițial a studiat pianul cu un fost elev al lui Franz Liszt, Toman Isztvan. Din 1899 a studiat pianul și compoziția la Preßburg (azi: Bratislava, Slovacia) și la Academia Regală de Muzică din Budapesta, ca elev a lui Koessler Janos, unde între 1908 și 1934 a funcționat ca profesor de pian. Deși născut catolic , in tinerețe s- a declarat ateist. Între anii 1934 și 1940 a lucrat la Academia de Științe din Budapesta în domeniul folclorului muzical. In anii de tinerețe a fost prieten cu George Enescu, Tiberiu Brediceanu. În 1940, pe măsură ce situația politică din Europa se înrăutățea în contextul începerii celui de-al Doilea Război Mondial, Bartók era tot mai tentat să fugă din Ungaria. A fost un puternic opozant al naziștilor dar și a alianței pe care Ungaria o făcuse cu Germania și puterile Axei prin semnarea Tratatului Tripartit în 20 noiembrie 1940. În urma venirii la putere a naziștilor în Germania în 1933, Bartók a refuzat să mai susțină concerte în Germania și chiar a renunțat la managerul său de concerte acolo. Viziunea sa politică antifascistă i-a cauzat multe probleme cu mișcarea fascistă din Ungaria. În 4 octombrie 1940, Bartók a înregistrat o variantă a propriului testament în care cerea ca nicio piață sau stradă să nu fie denumită după numele lui până când piețele și străzile din Budapesta care erau denumite după Mussolini și Hitler nu își schimbă numele, la vremea aceea, piețele Oktogon și Kodály fiind denumite după ei.^[16] În 1940, la finalul lunii octombrie, a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurtă perioadă (1940-1941), a lucrat pe lângă Universitatea Columbia și ca profesor de muzică în New York, având venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie pe 26 septembrie 1945 în New York.

În primele sale opere, Béla Bartók se orientează în tradiția muzicii vest-europene, fiind în special influențat de Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt și Claude Debussy. În poemul simfonic "Kossuth" (1904) se recunoaște influența muzicii lui Richard Strauss. Începând cu anul 1905, Béla Bartók studiază tot mai mult muzica populară maghiară, românească și cea tradițională a artiștilor țigani. A fost culegător de folclor pe mai multe meleaguri^[17]În colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, publicată în 12 volume.

Béla Bartók a fost un excelent pianist și a compus mai multe lucrări în scop pedagogic, ca "Microcosmos" (1935), cuprinzând 153 piese pentru pian cu grade de dificultate crescândă. Cele șase cvartete de coarde sunt considerate unele din cele mai importante compoziții ale genului.

În 1924, Societatea Compozitorilor Români organizează un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Bela Bartok, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartok însuși, Sonata a II-a pentru vioară și pian a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria Rapsodie pentru pian și orchestră - lucrare de debut - dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert.

• "Allegro barbaro" pentru pian (1911)
• "Dansuri populare românești" pentru pian (1915, prelucrate mai târziu pentru orchestră)
• Opera Castelul Prințului Barbă-Albastră (1911)
• "Prințul cioplit din lemn", piesă de balet (1914-1916)
• "Mandarinul Miraculos", balet (1919)
• Cantata profana (1930), pe textul unei colinde românești
• 6 Cvartete pentru instrumente de coarde (1908, 1915-1917, 1927, 1928, 1934 și 1939)
• Trei concerte pentru pian și orchestră (1926, 1931 și 1945)
• Muzică pentru instrumente de coarde, percuție și celestă (1937)
• Concert pentru orchestră (1943)
• Concert pentru vioară și orchestră (1943) - executat în primă audiție de Yehudi Menuhin
• Muzică pentru două piane și instrumente de percuție (1937)
• Concert pentru violă și orchestră (1945), definitivat de Tibor Serly.

• Fritz Reiner
• Sir George Solti
• Sandor Georgy
• Balogh Erno
• Lili Kraus
• Jack Beeson
• Violet Archer

O stradă din zona centrală a orașului Târgu Mureș îi poartă numele. Pe acea stradă se află și statuia lui Béla Bartók, un monument realizat de sculptorul Márton Izsák, dezvelit la 27 noiembrie 1981.^[19] Străzi cu numele sau sunt în mai multe localități din Banat și Transilvania. De asemenea Liceul Maghiar din Timișoara se numește Bartok Bela.

• Francisc László, ed., Bartók Béla. Studii, comunicari, eseuri, Editura Muzicală, București, 1985
• Francisc László, Béla Bartók și lumea noastră: așa cum a fost, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
• Francisc László, Béla Bartók și muzica populară a românilor din Banat și Transilvania, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
• Pagina casei memoriale Bartók din Budapesta (lb. engleză) Arhivat în 14 februarie 2006, la Wayback Machine.
• Oameni uitați - Bela Bartok s-a inspirat din muzica bănățenilor, 11 mai 2006, Evenimentul zilei
• Dansuri românești: originalele înregistrărilor făcute de Béla Bartók acum un veac Arhivat în 29 noiembrie 2014, la Wayback Machine., 26 septembrie 2014, Marius Cosmeanu, România liberă
• Bartók Béla: Allegro Barbaro BB.63 / Sz.49 (audio + sheet music) [Thurzó Zoltán, pianist]
• Béla Bartók: Romanian Folk Dances (from Hungary) Sz. 56 / BB 68 (audio + sheet music) [Thurzó Zoltán, pianist]