Balinț, Timiș

Coordonate: 45°48′44″N 21°51′13″E ({{PAGENAME}}) / 45.81222°N 21.85361°E
Balinț
— sat și reședință de comună —
Monumentul eroilor
Balinț (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Timiș
Comună	Balinț

SIRUTA	155555

Altitudine	119 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	468 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	307005

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Balinț este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România.

Istorie

În 1510, existau satele Alsó-Balyncz și Felső-Balyncz (în traducere: Balințul de Sus și Balințul de Jos). Un fapt interesant este că în secolul al XVI-lea, între satele actuale Balinț și Cutina, exista și un sat numit Moszkva (în 1510 a fost numit Moskwa). În 1604, trupele imperiale au învins forțele conduse de Ștefan Bocskai și Gabriel Bethlen în apropierea satului. Conducătorul trupelor auxiliare turcești a fugit până la Timișoara purtând doar o cămașă, iar Bethlen a traversat râul Bega în timpul fugii. În 1717, satul avea douăzeci de case. În 1739, trupele generalului imperial Lentulus au incendiat satul în timpul vânătorii de bandiți. Din 1883, aici a fost primul solgăbirău-șef evreu din Ungaria, Hirschl Béla.^[1] În 1899, a fost înființată o farmacie în sat.^[2] La începutul secolului al XX-lea, locuitorii se ocupau cu agricutura, iar pădurile de stejar ale Tezaurului de pe malul Begăi erau prelucrate de o fabrică de mobilă și cherestea cu abur. La marginea satului, în 1903, au fost așezate 30 de familii maghiare reformate, în mare parte din Bodo, iar în 1909 au fost colonizați și alți maghiari (Újbálinc - Balințul Nou). Din 1880, a aparținut comitatului Caraș-Severin fiind reședință districtului Béga.

Populație

În 1910, din cei 1354 de locuitori, 760 erau români, 467 maghiari și 111 germani; din punct de vedere confesional, 519 erau ortodocși, 334 erau reformați, 251 erau greco-catolici, 200 erau romano-catolici și 40 erau evrei.

În 2002, erau 614 locuitori, dintre care 479 români, 67 țigani și 55 maghiari, 490 ortodocși, 84 greco-catolici și 44 reformați.

Demografie

Recensământ^[3]		Etnie
An	Locuitori	Români	Maghiari	Germani	Alții
1880	860	624	96	140	-
1910	1354	760	467	111	16
1930	1186	761	328	78	19
1977	862	751	93	12	6
2002	614	479	55	4	76

Personalități

scriitorul maghiar András Szilágyi s-a născut aici, în 1904.

Galerie de imagini

Monumentul Eroilor
Școala
Corul românesc Balinț, la începutul secolului al XX-lea (fotografie de Lipót Adler)

Note

^ Jakabffy Elemér: Krassó-Szörény vármegye története. Különös tekintettel a nemzetiségi kérdésre. Magyar Kisebbség, 1940, 15–16. sz., 383. o.
^ Péter H. Mária: Az erdélyi gyógyszerészet magyar vonatkozásai. Kolozsvár, 2002, 47. o.
^ kia.hu Arhivat în 10 iunie 2007, la Wayback Machine., (PDF; 982 kB) E. Varga: Statistik der Einwohnerzahlen nach Ethnie im Kreis Timiș laut Volkszählungen von 1880 - 2002

Acest articol despre o localitate din județul Timiș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.

[1] Jakabffy Elemér: Krassó-Szörény vármegye története. Különös tekintettel a nemzetiségi kérdésre. Magyar Kisebbség, 1940, 15–16. sz., 383. o.

[2] Péter H. Mária: Az erdélyi gyógyszerészet magyar vonatkozásai. Kolozsvár, 2002, 47. o.

[3] .hu Arhivat în 10 iunie 2007, la Wayback Machine., (PDF; 982 kB) E. Varga: Statistik der Einwohnerzahlen nach Ethnie im Kreis Timiș laut Volkszählungen von 1880 - 2002

[1]

[2]

[3]