Catarg

Două din catargele unui vas cu pânze.

Un catarg (denumit și arbore) (în engleză mast) este o coloană masivă de lemn sau de metal, fixată de carlinga centrală a navei, în poziție verticală sau ușor înclinată spre pupa, având rolul să susțină: la veliere - vergile și velele; la navele cu mașini - bigile de încărcare, antenele radio și de radiolocație, instalația de semnalizare optică și luminile de drum la o corabie.

În general, velierele sunt prevăzute cu 2 - 5 arbori de lemn sau de metal, iar navele cu mașini sunt prevăzute cu doi arbori de metal.

La velierele mari, arborii sunt formați din următoarele piese îmbinate rigid: coloană de arbore (în engleză lower-mast), arbore gabier (în engleză Topmast) și arboret (în engleză Topgallant mast).

Catarg la pupa unui velier
Catarg, pe un velier cu mai multe catarge

La velierele mici, arborii sunt formați din două bucăți: coloană de arbore și arboret, iar ambarcațiunile au în general arborii dintr-o singură bucată (în engleză Pole-mast).

Navele comerciale moderne au arbori-portal, formați din câte două coloane dispuse în borduri în același plan transversal, pe care sunt articulate bigile; peste fiecare pereche de coloane este fixată o grindă ce susține în mijlocul ei gabia și un arboret. Unele nave comerciale au arborii rabatabili sau telescopici; acest sistem le permite trecerea pe sub poduri de înălțime mică.

La velierele cu 3 arbori, aceștia sunt denumiți astfel începînd de la prova: trinchet (în engleză fore-mast), arbore mare (în engleză main-mast) și artimon (în engleză mizen-mast).

La velierele cu 4 arbori, denumirile sunt următoarele: trinchet (în engleză fore-mast), arbore prova (în engleză main-mast), arbore pupa (în engleză mizen-mast) și artimon (în engleză jigger-mast).

La velierele cu 5 arbori, denumirea acestora este următoarea: trinchet (în engleză fore-mast), arbore prova (în engleză main-mast), arbore mare (în engleză middle-mast), arbore pupa (în engleză mizen-mast) și artimon (în engleză jigger-mast).

Totalitatea arborilor unui velier, împreună cu vergile acestora, formează arborada (în engleză masting sau masts and spars)

Pentru fixarea catargelor (arborilor), pe navă este construit un etambreu de arbore (în engleză mast hole).

Prin coloană de arbore (în engleză lower mast) de înțelege partea unui arbore (catarg) cuprinsă între locul unde acesta se încastrează în carlingă și gabie. La arborii formați din două bucăți, coloana se continuă cu arboretul, iar dacă arborii sunt formați din mai mult de două bucăți, se continuă cu arborele gabier.

Pe arbore se construiește o platformă de arbore (în engleză mast house), care este o punte îngustă circulară, montată în jurul unui arbore la înălțimea locului unde sunt fixate bigile de coloana arborelui. La unele nave această platformă servește ca suport pentru vinciuri.

La un velier cu patru catarge, acestea din urmă se numesc astfel (de la proră la pupă):

  1. trinchet; arbore mic.
  2. arbore principal; arbore mare.
  3. artimon; arbore artimon.
  4. arbore pupă; catarg pupă.

Velele sunt amplasate în felul următor (conform imaginii):[1]

O corabie cu patru catarge
O corabie cu patru catarge
  1.  
  2. Vela focul săgeții
  3. Vela focul mic
  4. Vela focul mare
  5. Vela trincă
  6. Vela gabierul mic
  7. Vela contragabierul mic
  8. Vela zburătorul mic
  9. Vela rândunica mică
  10. Vela luna mică
  11. Vela straiul contragabierului mare
  12. Vela straiul rândunicii mari
  13. Vela straiul lunii mari
  14. Vela mare
  15. Vela gabierul mare
  16. Vela contragabierul mare
  17. Vela zburătorul mare
  18. Vela rândunica mare
  19. Vela luna mare
  20. Vela straiul gabierului artimon
  21. Vela straiul contragabierului artimon
  22. Vela straiul rândunicii artimon
  23. Vela artimon
  24. Vela gabierul artimon
  25. Vela contragabierul artimon
  26. Vela zburătorul artimon
  27. Vela rândunica artimon
  28. Vela luna artimon
  29. Vela straiul randei
  30. Vela straiul contrarandei
  31. Vela straiul săgeții
  32. Vela randă
  33. Vela contrarandă
  34. Vela săgeată
  1. ^ Răduleț, R. și colab. Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.