Caustică (matematică)

Pentru alte sensuri, vedeți Caustică (dezambiguizare).
Caustică de reflexie generată de un arc de cerc și un fascicul de raze paralele

În geometria diferențială, o caustică este înfășurătoarea⁠(d) unor drepte, fie reflectate, fie refractate de o varietate (dirimantă).[1] Este legată de conceptul de caustică⁠(d) din optica geometrică.[2] Sursa razelor poate fi un punct (numit radiant) sau raze paralele dintr-un punct de la infinit, caz în care trebuie specificat un vector de direcție al razelor.

În general, mai ales aplicată la geometria simplectică și teoria singularităților⁠(d), o caustică este mulțimea valorilor critice ale unei aplicații lagrangiene (πi) : LMB; unde i : LM este o imersiune lagrangiană a unei submulțimi lagrangiene L într-o mulțime simplectică M, iar π : MB este un fibrat lagrangian al mulțimii simplectice M. Caustica este o submulțime a fibratului lagrangian B.[3]

Razele refractate de o suprafață care nu este plană formează caustice unde multe dintre ele se intersectează

Concentrarea luminii, în special a Soarelui, poate arde. Cuvântul caustic provine din greacă καυστός (= fierbinte), prin latină causticus.

O situație comună în care causticele sunt vizibile este la lumina dintr-un pahar de băut. Sticla aruncă o umbră, dar produce și o regiune curbă de lumină strălucitoare. În circumstanțe ideale (inclusiv raze perfect paralele, ca de la o sursă punctuală aflată la infinit), poate fi produsă o zonă de lumină în formă de nefroidă⁠(d).[4][5] Causticele ondulate se formează de obicei atunci când lumina strălucește prin valuri de pe apă.

O altă caustică familiară este curcubeul.[6][7] Împrăștierea luminii prin picăturile de ploaie face ca diferitele lungimi de undă ale luminii să se refracte diferit pe arcele din picături, producând curcubeul.

Catacaustică

[modificare | modificare sursă]

O catacaustică este produsă prin reflexie.

Pentru razele care pleacă dintr-un punct radiant, este evoluta podarei radiantului.

Cazul planar cu raze paralele: se presupune că vectorul direcție este și curba care reflectă este parametrizată ca . Vectorul normal într-un punct este ; reflectarea vectorului de direcție este (normal necesită o normalizare particulară)

Având componentele vectorului reflectat, el va fi tratat drept tangentă

Din cea mai simplă formulă a înfășurătoarei se obține

care poate fi inestetic, dar dă un sistem liniar⁠(d) în și obținerea unei parametrizări a catacausticei este elementară. Se poate folosi regula lui Cramer⁠(d).

Fie vectorul direcției (0,1) și curba care reflectă Atunci

         

iar are soluția ; De exemplu, lumina care intră întru-n reflector parabolic de-a lungul axei sale este reflectată în focar.

  1. ^ N. Abramescu, Lecțiuni de geometrie pură infinitezimală, Editura Universității din Cluj, 1930, p. 55
  2. ^ Corina Gruescu, Optică tehnică. Aplicații, upt.ro, 2009, p. 44, accesat 2023-05-16
  3. ^ en Arnold, V. I.; Varchenko, A. N.; Gusein-Zade, S. M. (). The Classification of Critical Points, Caustics and Wave Fronts: Singularities of Differentiable Maps, Vol 1. Birkhäuser. ISBN 0-8176-3187-9. 
  4. ^ en Eric W. Weisstein, Circle Catacaustic la MathWorld.
  5. ^ en Levi, Mark (). „Focusing on Nephroids”. SIAM News. Accesat în . 
  6. ^ en Rainbow caustics
  7. ^ en Caustic fringes

Legături externe

[modificare | modificare sursă]