Cetatea Poenari
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Cetatea Poenari este un monument istoric (cod LMI AG-II-a-A-13507) din secolul al XIV-lea aflat în județul Argeș (Căpățânenii Pământeni), Muntenia, România.
Poziția geografică
[modificare | modificare sursă]Cetatea este situată pe un vârf de munte care domină Cheile Argeșului, lângă localitatea Arefu, la 4 kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lângă centrala hidroelectrică Vidraru.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn; apoi construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu sau punct de observație de către Vlad Țepeș, adăugându-i-se turnuri, ziduri și dependințe. Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor.
Cetatea este menționată într-un document emis de regele ungur Ladislau al V-lea Postumul.
Legende si asociații posibile
[modificare | modificare sursă]Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii.
Acest loc amintește unora și de bătălia numită de Nicolae Iorga "Bătălia de la Posada", din 9-12 noiembrie 1330, care a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare. Bătălia este menționată în Cronica pictată de la Viena, fără o identificare exactă a locului în care s-a petrecut. Poziția acelei "posade", un substantiv comun însemnând trecătoare,[1] nu este cunoscută. Regele Carol Robert de Anjou al Ungariei a venit într-o expediție de pedepsire a fostului său vasal Basarab I al Țării Românești (Țara Ungrovlahiei, cum i se mai zicea, adică țara vlahilor dinspre Ungaria), care din 1327 refuzase să mai plătească tributul de vasal. Regele Carol Robert a fost înfrânt în timp ce se retrăgea, într-un loc descris de Sigismund de Luxemburg într-un document din 1395 ca fiind „pe [...] culmile munților, zise în vorbirea obișnuită [locală] posada, prin niște strâmtori și poteci înguste, strânse între tufișuri mari”.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Cetatea Poenari se află pe un vârf de munte, la aproximativ 400 de metri față de nivelul văii. Cetatea are o forma alungită și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. Zidurile au 2-3 metri grosime.
Obiectiv turistic
[modificare | modificare sursă]În prezent ruinele cetății sunt amenajate ca obiectiv turistic și sunt vizitate de turiști români și străini.
De la nivelul cetății se pot admira priveliștile frumoase ale văii Argeșului.
Pentru a se urca la cetate s-a construit, în zilele noastre, o scară de beton, dotată cu balustrade, cu 1480 trepte.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Ruinele Cetăţii Poenari
- Cetatea Poenari, vedere de pe drumul spre Barajul Vidraru
- Cetatea Poenari văzută de pe drumul DN7C
- Ruinele Cetăţii Poenari
- Urcare la Cetatea Poenari
- Ruinele Cetăţii Poenari
- Ruinele Cetăţii Poenari
- Porţiune de drum al Transfăgărăşanului, văzută din Cetatea Poenari
Note
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Cetatea Poenari la Consiliul Județea Argeș - www.cjarges.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cetatea Poenari - www.primariacurteadearges.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Imagini și informații de călătorie - watcher.ro
- Poienari[nefuncțională]
- Poienari - Refugiul lui Dracula din Căpățânenii Pământeni[nefuncțională], 22 iunie 2005, Dorian Cobuz, Ioana Moldoveanu, Jurnalul Național
- Enigmele cetății Poienari Arhivat în , la Wayback Machine., 11 iunie 2010, Adrian Bucurescu, România liberă
Imagini
- Imagini cu Cetatea Poenari - www.welcometoromania.ro
- Imagini și detalii cu Cetatea Poienari - www.directio.ro[nefuncțională]
- Plimbare Virtuală în Cetatea Poenari Arhivat în , la Wayback Machine.
- Vedere Panoramica Cetatea Poienari - www.goja.ro