Ciumăfaia, Cluj

Ciumăfaia
—  sat  —
Biserica reformată din Ciumăfaia (monument istoric)
Ciumăfaia (România) Localizarea satului în România
Coordonate: 46°56′37″N 23°37′21″E ({{PAGENAME}}) / 46.94361°N 23.62250°E
Țară	România
Județ	Cluj
Comună	Borșa
SIRUTA	56309
Altitudine	358 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	132 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407113
Prefix telefonic	+40 x64 [1]
Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Ciumăfaia (în maghiară Csomafája, în trad. "Copacul lui Csoma") este un sat în comuna Borșa din județul Cluj, Transilvania, România.

Sunt posibile și alte etimologii, dată fiind existența unei buruieni otrăvitoare care crește îndeosebi pe maidane, locuri părăsite etc., denumită "ciumăfaie", "ciumăhaie", "ciuma fetei" etc. Trebuie amintit faptul că etimologia pornește de la latinescul "cyma" (ceva rotund, mugur de varză) care își schimbă sensul în abces, tumoare umflătură. Astfel, în latina vulgară "cyma" devine "ciuma". Cuvântul apare asemănător aproape în toate limbile din estul Europei cu înțelesul "ciumă". În maghiară, ciuma este fie "pestis", fie "csoma" sau "csuma". Deci, am avea "copacul (planta) ciumei" la fel cum în limba română "ciumăfaia" ar putea fi simplu "foaia (frunza) ciumei". Aceasta, deoarece este posibil ca planta să fi fost folosită ca leac împotriva simptomelor de sufocare date de ciuma pulmonară și ca un analgezic puternic pentru toate formele de ciumă. În ce mă privește mai degrabă decât o așezare unde crește în exces ciumăfaia aș tinde să explic numele prin prisma marilor epidemii de ciumă din evul mediu transilvan. Potrivit procedurilor sanitare profilactice medievale se recurgea la părăsirea locului bolii, stabilirea într-o zonă cât mai îndepărtată, lazarete de tratament în afara cetăților, izolarea bolnavilor, incinerarea cadavrelor. Totuși este de subliniat că prima mare manifestare a epidemiei "ciuma lui Justinian" s-a manifestat între 531-580 și a atins și lumea occidentală.

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 528 locuitori, dintre care 393 români, 110 maghiari, 23 țigani și 2 evrei.^[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 411 greco-catolici, 99 reformați, 12 romano-catolici, 4 ortodocși și 2 mozaici.^[3]

Veche așezare din epoca Daciei romane. În localitate a fost descoperit de A. Buday, în anul 1911, un altar votiv dedicat zeului Hercule Magusanus, o divinitate adorată în antichitate de militarii romani din Batavia (Germania). Textul spune: "Deo Invicto Herculi Magusano pro salute sua et suorum Publius Aelius Maximus a militiis votum solvit libens merito" (Zeului neînvins Hercule Magusanus pentru sănătatea sa și alor săi Publius Aelius Maximus din miliție și-a îndeplinit promisiunea așa cum se cuvine, cu bucurie). În perioada 1944-1948, Z. Szekely a descoperit și ruinele unei "villa" (proprietate rurală cu clădiri, un fel de fermă) romane care-i aparținea lui Publius Aelius Maximus. Incercările de datare se bazează pe faptul că termenul latin "militiae" a fost introdus în timpul domniei împăratului roman Septimiu Severus (193-211 e.n.).

• Biserica reformată

• 
  Biserica ortodoxă (1932)
• 
  Biserica ortodoxă (1932)
• 
• 
  Comuna Borşa și satele componente

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
• M. Macrea, Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj, 1944-1948, pp. 227-230
• http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=CIUM%C4%82
• https://fr.wikipedia.org/wiki/Peste
• http://www.cosmovisions.com/ChronoPestesMA.htm

• Lista monumentelor istorice din județul Cluj

• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană