French
DeutschComuna Garoafa, Vrancea
| Garoafa | |
| — comună — | |
 Intrarea în localitatea Garoafa pe DN2 dinspre sud | |
  Garoafa Garoafa (România) | |
| Coordonate: 45°46′56″N 27°12′45″E / 45.78222°N 27.21250°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| SIRUTA | 176212 |
| Reședință | Garoafa |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Garoafa[*] | Laurențiu Diaconu[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 71,44 km² |
| Altitudine | 66 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.432 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Garoafa (în trecut, Făurei) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bizighești, Ciușlea, Doaga, Făurei, Garoafa (reședința), Precistanu, Răchitosu și Străjescu.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în partea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al Siretului, în zona în care în el se varsă râul Putna. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Garoafa, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ205P, care duce spre vest la Bolotești și spre sud-est la Vânători. Tot DN2 se intersectează la Bizighești și cu șoseaua județeană DJ205E, care duce spre vest la Țifești, Vidra (unde se intersectează cu DN2D), Vizantea-Livezi și Câmpuri și spre est în județul Galați la Movileni.
Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești, pe care este deservită de stația Putna Seacă.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Garoafa
Români (92,67%)
Alte etnii (0,74%)
Necunoscută (6,59%)
Componența confesională a comunei Garoafa
Ortodocși (90,93%)
Romano-catolici (1,42%)
Alte religii (0,83%)
Necunoscută (6,81%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Garoafa se ridică la 4.432 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.037 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,67%), iar pentru 6,59% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,93%), cu o minoritate de romano-catolici (1,42%), iar pentru 6,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Garoafa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Laurențiu Diaconu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Făurei, făcea parte din plasa Șușița a județului Putna și avea în compunere satele Balta Raței, Bizighești, Făurei și Precistanu, cu o populație de 967 de locuitori ce trăiau în 278 de case. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi (toți băieți).[6] La acea vreme mai funcționa, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, și comuna Ciușlea, formată din satele Ciușlea, Doaga și Străjescu, cu 1379 de locuitori. În comuna Ciușlea, existau două biserici și o școală mixtă cu 33 de elevi (dintre care 4 fete).[7]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Făurei în plasa Gârlele a aceluiași județ, cu o populație de 1100 de locuitori și aceeași compoziție;[8] comuna Ciușlea făcea parte din plasa Biliești și avea în compunere satele Ciușlea, Doaga, Străjescu și Răchitoasa, cu 1850 de locuitori.[9]
În perioada interbelică, a apărut și satul Băcăuane, care ulterior a luat numele de Garoafa, după Constantin Garoflid, ministrul agriculturii din perioada reformei agrare.[10]
În 1950, comuna Făurei a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna Făurei a căpătat numele de Garoafa (după noua reședință) și a fost transferată la județul Vrancea și i-au fost arondate și satele comunei Ciușlea, desființată; tot atunci, pe teritoriul comunei a fost reînființat și satul Precistanu.[11][12]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Făurei, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 346.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Ciușlea, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 463.
- ^ „Comuna Făurei în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Ciușlea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Prezentare”. Primăria Garoafa. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Lunca Siretului Inferior (arie specială de protecție avifaunistică - SPA)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||
