Comuna Putna, Suceava
Putna | |||
— comună — | |||
Putna | |||
| |||
Putna (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 47°52′1″N 25°36′35″E / 47.86694°N 25.60972°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Suceava | ||
SIRUTA | 150043 | ||
Reședință | Putna | ||
Componență | Putna, Gura Putnei | ||
Guvernare | |||
- primar al comunei Putna[*] | Gheorghe Coroamă[*][1][2] (PNL, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 133 km² | ||
Altitudine | 548 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 3.658 locuitori | ||
- Densitate | 26,69 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 727455 | ||
Localități înfrățite | |||
- Montmorillon | Franța | ||
Prezență online | |||
http://www.primariaputna.ro/ GeoNames | |||
Amplasarea în cadrul județului | |||
Modifică date / text |
Putna este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Gura Putnei și Putna (reședința). Aici se află Mănăstirea Putna, construită de Ștefan cel Mare între 1466 și 1469, în amintirea victoriei sale împotriva turcilor de la Chilia din 1465.
Așezarea
[modificare | modificare sursă]Putna este situat în partea de nord a județului Suceava, în Obcinile Bucovinei (Obcina Mare și depresiunile intramontane Putna și Gura Putnei). Coordonatele geografice ale comunei Putna sunt latitudine nordică 47°87' și longitudine estică 25°62' și Gura Putnei sunt latitudine nordică 47°90' și longitudine estică 25°58'.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Putna se ridică la 3.658 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.569 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,24%), iar pentru 4,48% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,64%), cu o minoritate de penticostali (4,65%), iar pentru 4,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Putna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Coroamă[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||||
Crețan Ciprian-Florentin | 1 |
Recensământul din 1930
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Putna se ridica la 2990 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (58,0%), cu o minoritate de germani (26,6%), una de evrei (7,15%), una de ruteni (0,5%), una de polonezi (5,35%), una de maghiari (0,75%), una de ruși (0,22%), una de armeni (0,01%) și una de cehi\slovaci (1,43%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (57,0%), dar existau și romano-catolici (33,53%), mozaici (7,16%), evanghelici\luterani (1,2%) și greco-catolici (0,6%). Alte persoane au declarat: altă religie (3 persoane) și fără religie (13 persoane).
Economia
[modificare | modificare sursă]Putna a cunoscut un ritm de creștere economică în ultimul timp în care s-a dezvoltat prelucrarea lemnului.
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Mănăstirea Putna - mănăstire ctitorită de Ștefan cel Mare și necropolă voievodală a Moldovei
- Chilia lui Daniil Sihastrul
- Biserica de lemn din Putna - monument istoric construit conform tradiției în localitatea Volovăț de voievodul Dragoș, unul din intemeietorii Moldovei, și mutat aici de către Ștefan cel Mare.
- Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna - biserica ortodoxă parohială a satului, construită între anii 1900-1908
- Biserica romano-catolică din Putna - construită în 1936
- Obcinele Bucovinei (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Transportul
[modificare | modificare sursă]Calea ferată Suceava-Putna trece prin Gura Putnei și are staționare în gara Putna Centru. Transportul feroviar a fost întrerupt în anul 2012 și redeschis la data data de 14 august 2018, CFR (Căile Ferate Romane) adăugând o haltă nouă numita Putna Troița. Transportul se face și stradal, infrastructura șoselelor fiind una bună, cu legătura către orașele și localitățile din zonă.
Orașe înfrățite
[modificare | modificare sursă]- Montmorillon, Franța din 2013[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ « Putna officiellement liée à Montmorillon », La Nouvelle République du Centre-Ouest, 15 octobre 2013.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Mănăstirea Putna
- Chilia lui Daniil Sihastrul
- Biserica de lemn din Putna
- Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna
Imagini
[modificare | modificare sursă]- Satul Putna se află într-o zonă montană
- Satul Putna văzut într-o zi ploioasă de vară
- Dealul din stânga Mănăstirii Putna pe care s-a scris numele lui Ştefan cel Mare
- Primăria şi Consiliul Local Putna
- Casa de cultură locală
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Istorie
- Cum au salvat românii Putna din ghearele lui Stalin Arhivat în , la Wayback Machine., 16 septembrie 2011, România liberă
- FOTO. Cum a fost evitată ocuparea Mănăstirii Putna de către sovietici Arhivat în , la Wayback Machine., 30 noiembrie .1, Dan Gheorghe, România liberă
- Ultimul străjer al lui Ștefan cel Mare - căpitanul Ioan Tobă Hatmanul, un erou îngropat de istorie Arhivat în , la Wayback Machine., 21 ianuarie 2013, Dan Gheorghe, România liberă
Imagini