Fibră

Termenul fibră se poate referi la materiale în formă de fir subțire, netors, care are un anumit raport între lungime și grosime. Prin împletire fibrele constituie o structură numită țesut, țesătură sau frânghie, parâmă; acestea sunt mai compacte și mai rezistente ca fibrele inițiale.

Producătorii cei mai mari de fibre sintetice

Clasificarea fibrelor textile[1]

[modificare | modificare sursă]
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fibre textile
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Naturale
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Chimice
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Pe bază de celuloză
 
 
 
Pe bază de proteine
 
Minerale
 
 
 
Organice
 
Anorganice
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Azbest
 
Pe bază de
polimeri naturali
 
Pe bază de
polimeri sintetici
 
Sticlă,
Metalice
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Din tulpini
(fibre de bast)
in, cânepă,
iută, ramie
 
Fibră scurtă
Păruri: Cămilă, Alpaca, Cușmir,
Lama, Angora, Mohair
Lână
 
Filamentare
Mătase domestică
Mătase sălbatică
 
 
 
Pe bază de celuloză
Viscoză, Acetat, Triacetat
--------
Pe bază de proteine
----
Pe bază de alginați
------
Pe bază de cauciuc
 
Heterocatenare
Poliamidice
Poliesterice
Poliuretanice
Polieterice
-----
Homocatenare
Polivinilice
Poliolefinice
Polidienice
 
 


Clasificare după proveniență

[modificare | modificare sursă]
Fibre metalice

Acestea se produc prin tragerea unor metale ductile în fire.

Fibre vegetale

Fibrele vegetale pot lua naștere prin alungirea celulelor. Sunt folosite în industrie. Provin din plante ca:

Fibre de natură animală
  • fibrele nervoase (axonul), fibrele musculare, fibrele bogate în colagen ale țesutului conjunctiv. Și celula are un citoschelet format din filamente de actină.
Fibre minerale
Fibre sintetice

Fibrele sunt utilizate în

Legături externe

[modificare | modificare sursă]