Florin austro-ungar

Francisc Iosif: 1 florin austro-ungar

FRANC · IOS · I · D · G · AVSTRIAE · IMPERATOR^[1]; cap laureat^[2], spre dreapta	HVNGAR · BOHEM · GAL · LOD · ILL · REX A · A · ^[3]; stema: acvila bicefală încoronată
AG, 1876. Emisiune austriacă

Francisc Iosif: 4 florini

FERENCZ JÓZSEF I • K • A • CS • ÉS M • H • S • D • O • AP • KIR ^[4]; cap laureat, spre dreapta. În partea de jos K•B• (Körmöcbánya)	MAGYAR KIRÁLYSÁG ^[5]; stema cu Coroana Sfântului Ștefan. Valoarea nominală este exprimată în forinți / florini / guldeni și în franci.^[6]
AV 1873. Emisiune maghiară

Florinul austro-ungar sau guldenul austro-ungar sau forintul austro-ungar (în germană Österreichisch-ungarische Gulden:, maghiară : osztrák-magyar forint, iar în cehă : Rakousko-uherský zlatý) a fost moneda SIRNG-ului, a Imperiului austriac, apoi a celui austro-ungar din 1754, până la înlocuirea sa, în 1892, cu coroana austro-ungară, odată cu adoptarea etalonului-aur^[7].

Istorie

Odată cu introducerea Conventionsthaler, în 1754, florinul / guldenul a fost definit ca jumătate de Conventionsthaler și, prin urmare, ca 1/20 din marca de Colonia^[8] de argint, adică ~ 11,7 g, fiind împărțit în 60 de creițari / Kreuzer. Florinul / guldenul a devenit unitatea monetară standard a Imperiului habsburgic și, în continuare, a celui austro-ungar, rămânând în uz până în 1892. Între 1892 și 1900, cele două monede (guldenul / florinul și coroana) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Austro-Ungaria.

În 1857, Austria a trecut la sistemul zecimal, prin crearea unui nou creițar: 1 Kreuzer = 1/100 Florin, iar 1½ Florin = 1 Vereinsthaler^[9].

Când, în 1866, Prusia a învins Austria, în bătălia de la Königgrätz, aceasta a ieșit din Zollverein, iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină^[10]. Prin urmare, s-au emis monede de aur cu valorile nominale de 8 florini și de 4 florini, care erau echivalente cu cele de 20 de franci francezi și respectiv de 10 franci francezi.

Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a avut niciodată statutul de membru deplin al Uniunii Monetare Latine în 1870, așa cum fusese prevăzut.

Articol principal: Uniunea Monetară Latină.

Subdiviziuni

1 florin austro-ungar = 60 de creițari (în germană : Kreuzer, iar în maghiară : krajcár^[11]). Din 1857, 1 florin = 100 creițari.

Simboluri

În maghiară F, Frt, Ft; în latină Fl

Galerie de imagini

Monedă cu valoarea nominală de 1 florin austriac, din 1866, bătută la monetăria din Körmöcbánya / Kremnitz, azi Kremnica (Slovacia), revers
Monedă de 20 franci francezi/8 florini austro-ungari, din 1880, bătută în monetăria din Alba Iulia (GY.F.), avers
Monedă de 1 florin austro-ungar, din 1887, revers (emisiune maghiară)

Bancnote

Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1.000 de florini, cu un avers în germană și un revers în maghiară.

1 florin tip 1888 (avers)
1 florin tip 1888 (revers)
5 florini tip 1881 (avers)
5 florini tip 1881 (revers)
10 florini tip 1880 (avers)
10 florini tip 1880 (revers)
50 florini tip 1884 (avers)
50 florini tip 1884 (revers)
100 florini tip 1880 (avers)
100 florini tip 1880 (revers)
1.000 florini tip 1880 (avers)
1.000 florini tip 1880 (revers)

Locuri de emisiune ale monedelor imperiale austriece respectiv austro-ungare

Marca de identificare	Locul	Perioada	Observații
A	Viena	1765–1873
B	Körmöczbánya/Kremnitz	1765–1848 1849–1868	azi Kremnica, Slovacia
BL	Bruxelles/Brüssel	1781–1789	Țările de Jos Austriece, azi Belgia
C	Gyulafehérvár/Karlsburg pentru Austria	1761–1764	azi Alba Iulia, România numai monede de cupru
C	Praha/Prag	1767–1856	Regatul Boemiei, azi Republica Cehă
CA	Gyulafehérvár/Karlsburg pentru Austria	1746–1765	azi Alba Iulia numai Francisc I (coregent)
CA	Gyulafehérvár/Karlsburg pentru Austria	1764–1765	azi Alba Iulia numai monede de cupru de 1 Pfennig și de ½ Kreuzer
D	Graz	1767–1772
D	Salzburg	1800–1809
E	Gyulafehérvár/Karlsburg	1765–1867	azi Alba Iulia
F	Hall in Tirol	1765–1809	Münze Hall, azi muzeu
G	Graz	1761–1763	doar monede de cupru
	Günzburg pentru Austria	1764–1765	doar monede de argint
	Günzburg	1772–1779	Markgrafschaft Burgau, azi în Germania numai pentru comitatul Burgau
	Nagybánya/Frauenbach	1767–1848 1849–1851	azi Baia Mare
GR	Graz	1746–1765	numai Francisc I (coregent)
GY.F.	Gyulafehérvár/Karlsburg	1868–1871	azi Alba Iulia
H	Hall in Tirol	1760–1780	Münze Hall, azi muzeu
H	Günzburg	1766–1805	azi în Germania
HA	Hall in Tirol	1746–1765	Münze Hall, azi muzeu numai Francisc I (coregent)
HA	Hall in Tirol pentru Ungaria	1752–1754	Münze Hall, azi muzeu numai polturaci (din poloneză : polturak) de argint
K	Körmöczbánya/Kremnitz pentru Austria	1760–1780	azi Kremnica doar monede de cupru
	Körmöczbánya/Kremnitz	1767–1776	azi Kremnica doar ½ și 1 Konventionstaler (dacă argintul e deținut de stat)
	Körmöczbánya/Kremnitz pentru Gorizia/Görz	1788–1789 1794; 1799	azi Kremnica
K.B.	Körmöczbánya/Kremnitz	1540–1765 1848–1849 1868–1918	azi Kremnica
KB–KD	Körmöczbánya/Kremnitz	1765	azi Kremnica numai ducați de aur
KM	Körmöczbánya/Kremnitz	1763; 1765	azi Kremnica numai polturaci (din poloneză : polturak) de cupru
M	Milano/Mailand	1786–1859	azi în Italia
N	Nagybánya/Frauenbach pentru Austria	1780	azi Baia Mare
N.B.	Nagybánya/Frauenbach	1580–1765 1849	azi Baia Mare
N.B.	Nagybánya/Frauenbach	1766–1780	azi Baia Mare doar ducați de aur
O	Oravicabánya/Oravicza	1812–1816	azi Oravița, România
P	Praha/Prag pentru Austria	1760–1764	Regatul Boemiei, azi Cehia numai monede de cupru
PR	Praha/Prag pentru Austria	1746–1765	Regatul Boemiei, azi Cehia doar Francisc I (coregent)
S	Szomolnok/Schmöllnitz pentru Austria	1763–1780	azi Smolník, Slovacia
	Szomolnok/Schmöllnitz pentru Boemia	1763; 1767	azi Smolník, Slovacia doar 1 Gröschel
	Szomolnok/Schmöllnitz	1775–1816	azi Smolník
S KM	Szomolnok/Schmöllnitz	1763	azi Smolník numai polturaci (din poloneză : polturak) de cupru
V	Venezia/Venedig	1793–1866	azi Italia
W	Viena	1521–1763
	Viena	1772; 1775 1780–1781	doar monede de cupru
	Viena pentru Gorizia/Görz	1799	doar 2 Soldi (ediție numismatică)
WI	Viena	1746–1765	doar Francisc I (coregent)
WI	Viena pentru Ungaria	1752	numai polturaci de argint
În Viena (A) și Kremnica (SK) sunt emise, în prezent, monede euro.

Note

^ Franciscvs Iosephvs I Dei Gratia Avstriae Imperator = Franz Iosif, prin grația lui Dumnezeu, Împăratul Austriei
^ Cap purtând o cunună de laur
^ Hvngariae Bohemiae Galiciae e Lodomeriae Illyriae Rex Archidvx Avstriae = rege al Ungariei, al Boemiei, al Galiției și al Lodomeriei, al Illiriei, arhiduce al Austriei.
^ "Ferencz József Isten kegyelméből ausztriai császár és Magyar-, Horvát-, Szlavon-, Dalmátországok apostoli királya" = "Francisc Iosif, prin Grația lui Dumnezeu, Împărat al Austriei și Rege Apostolic al Ungariei, al Croației, al Slavoniei, al Dalmației"
^ "MAGYAR KIRÁLYSÁG" = Regatul ungar
^ Monedele de aur de 4 și de 8 florini erau echivalente cu monedele de 10, respectiv de 20 lire / franci din Uniunea Monetară Latină.
^ Etalonul-aur, din franceză : Étalon-or (în engleză : Gold Standard) este un sistem monetar în care unitatea de cont sau etalonul monetar corespunde unei mase fixe de aur.
^ Marca de Köln de argint
^ Vereinsthaler-ul, creat în 1857, a fost ultimul taler / thaler din Germania. Era o monedă care conținea 16,66 grame de argint fin. Când Imperiul habsburgic s-a separat de Confederația germană (Deutscher Bund), după încheierea Războiului austro-prusac din 1866, baterea de taleri austrieci a luat sfârșit (cu excepția talerului Maria Terezia, folosit de atunci doar pentru tezaurizarea argintului și în numismatică).
^ Uniunea Monetară Latină a fost constituită prin Convenția monetară din 23 decembrie 1865, care reunea cinci țări semnatare europene. Obiectivul acestui tratat era instituirea unei organizații monetare comune, care era fondată pe regimul bimetalismului aur-argint. Ulterior, acestei Uniuni Monetare, i s-au alăturat, prin convenții bilaterale, și alte state, printre care România, Imperiul rus și Austro-Ungaria. Uniunea Monetară Latină a fost dizolvată de facto la 1 ianuarie 1927.
^ În ortografia maghiară mai veche: krajczár

Vezi și

Coroană austro-ungară

Legături externe

[1] Franciscvs Iosephvs I Dei Gratia Avstriae Imperator = Franz Iosif, prin grația lui Dumnezeu, Împăratul Austriei

[2] Cap purtând o cunună de laur

[3] Hvngariae Bohemiae Galiciae e Lodomeriae Illyriae Rex Archidvx Avstriae = rege al Ungariei, al Boemiei, al Galiției și al Lodomeriei, al Illiriei, arhiduce al Austriei.

[4] "Ferencz József Isten kegyelméből ausztriai császár és Magyar-, Horvát-, Szlavon-, Dalmátországok apostoli királya" = "Francisc Iosif, prin Grația lui Dumnezeu, Împărat al Austriei și Rege Apostolic al Ungariei, al Croației, al Slavoniei, al Dalmației"

[5] "MAGYAR KIRÁLYSÁG" = Regatul ungar

[6] Monedele de aur de 4 și de 8 florini erau echivalente cu monedele de 10, respectiv de 20 lire / franci din Uniunea Monetară Latină.

[7] Etalonul-aur, din franceză : Étalon-or (în engleză : Gold Standard) este un sistem monetar în care unitatea de cont sau etalonul monetar corespunde unei mase fixe de aur.

[8] Marca de Köln de argint

[9] Vereinsthaler-ul, creat în 1857, a fost ultimul taler / thaler din Germania. Era o monedă care conținea 16,66 grame de argint fin. Când Imperiul habsburgic s-a separat de Confederația germană (Deutscher Bund), după încheierea Războiului austro-prusac din 1866, baterea de taleri austrieci a luat sfârșit (cu excepția talerului Maria Terezia, folosit de atunci doar pentru tezaurizarea argintului și în numismatică).

[10] Uniunea Monetară Latină a fost constituită prin Convenția monetară din 23 decembrie 1865, care reunea cinci țări semnatare europene. Obiectivul acestui tratat era instituirea unei organizații monetare comune, care era fondată pe regimul bimetalismului aur-argint. Ulterior, acestei Uniuni Monetare, i s-au alăturat, prin convenții bilaterale, și alte state, printre care România, Imperiul rus și Austro-Ungaria. Uniunea Monetară Latină a fost dizolvată de facto la 1 ianuarie 1927.

[11] În ortografia maghiară mai veche: krajczár

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]