Giurgiulești, Cahul

Giurgiulești
—  Sat  —
Strada centrală
Drapel Stemă
Giurgiulești Giurgiulești (Cahul) Amplasarea comunei pe harta Republicii Moldova
Giurgiulești Giurgiulești (Cahul) Amplasarea comunei pe harta raionului Cahul
Coordonate: 45°29′N 28°12′E ({{PAGENAME}}) / 45.483°N 28.200°E
Țară	Republica Moldova
Raion	Cahul
Guvernare
- Primar	Tatiana Gălățeanu (PDMM[1], 2023)
Populație (2014)[2]
- Total	2.866 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	MD-5318[3]
Prefix telefonic	+373 299
Prezență online
Pagină neoficială GeoNames
Modifică date / text

Giurgiulești este un sat din raionul Cahul, Republica Moldova. Localitatea este situată în extremitatea sudică a țării, la granița cu România și cu Ucraina, pe malul Prutului, la vărsarea acestuia în Dunăre. Portul adiacent localității este singurul port moldovenesc la Dunăre.

Istoria apartenenței statale

Republica Moldova 1991–
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1940–1941
România 1918–1940
Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Republica Rusă 1917
Imperiul Rus 1878–1917
România 1859–1878
Moldova 1856–1859
Imperiul Rus 1812–1856
Imperiul Otoman –1812

Giurgiuleștiul este atestat documentar pentru prima dată la 1527, cu denumire Turculești, la 1546, satul apare cu denumirea apoi Turțulești, iar la 1593 și Țurțulești (Jurjulești).^[4]

Informații suplimentare: Gubernia Basarabia

Informații suplimentare: Unirea Basarabiei cu Româniași Basarabia în cadrul României Mari

Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 înregistrează în Giurgiulești 352 gospodării de țărani români. În calitate de preot la Biserica Sfântul Gheorghe își efectua serviciul divin Petre Sofronianu de 43 de ani, absolvent al seminarului teologic, în slujbă pe loc din anul 1904. Cântăreț la biserică era Alexandru Tutovan, de 25 ani, absolvent al școlii spirituale, fiind în serviciu sacru la aceeași biserică începând cu anul din 1920.^[5]

Structura etnică în 1930

     Români (98,4%)

     Bulgari (0,5%)

     Alte etnii (1,1%)

Conform datelor statistice publicat în anul 1923, în satul Giurgiulești sunt înregistrate 292 clădiri, 292 gospodării, 746 bărbați și 701 femei. Săptămânal se organizează un târg în ziua de luni. În activități agricole erau implicați majoritatea țăranilor cultivând grâu, porumb etc., o moară cu aburii. În domeniul socio-administativ funcționau o școală primară mixtă (fete și băieți), biserică ortodoxă, agenție de percepere, post de jandarmi, poștă rurală, telefon/telegraf, primărie, 2 cârciumi, bancă populară.^[6]

În Anuarul din 1924, numărul de locuitori ai satului Giurgiulești este de 1375 persoane. Personalul administrativ al satului era reprezentat de primarul Ion Spamoglu și notar – Panait Ionescu. În domeniul deservirii populației activau: 1 băcănie (Ion Milev), 1 cârciumă (Meleșchin Efrosini), 1 cizmar (Nicolae Matei). În calitate de proprietari de moșii sunt indicați: Teodor Croitoru (91,5 desetine) și Constantin Trifa (91,5 desetine).^[7]

Până la aprobarea Legii pentru Unificarea Administrativă intrată în vigoarea la 14 iunie 1925, satul Giurgiulești era inclus în județul Cahul, plasa Vulcănești. Începând cu anul 1925 Giurgiuleștiul aparține județului Ismail, plasa Reni. În perioada interbelică Giurgiulești a fost centru de comună de sine stătătoare (constituia comună alcătuită dintr-o singură localitate).^[8]

La recensământul general al populației din 1930 au fost numărați 1944 de locuitori, inclusiv: români – 1914 persoane; unguri - 1 persoană; ruși – 4 persoane; bulgari – 8 persoane; greci – 2 persoane; găgăuzi - 6 persoane și 9 locuitori de etnie țigănească. Limba română, în calitate de limba maternă, și-au declarat 1917 persoane; limba rusă – 3 peroane; limba bulgară - 9 persoane; limba greacă – 2 persoane:, limba turcă/tătară – 4 persoane și 9 persoane vorbitoare de limbă țigănească.^[9]

Informații suplimentare: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

În perioada sovietică în satul Giurgiulești se afla sediul „Sovietski Dunai” (Dunărea Sovietică). În anul 1979 producția totală a constituit 3,3 mln ruble, inclusiv: fructe și struguri - 1,12 mln ruble., zootehnie - 0,90 mln ruble, culturi legumicole - 0,83 mln ruble, culturi tehnice - 0,16, cereale - 0,58. În domeniul socio-economic activează o școală medie, casă de cultură cu instalație pentru cinematograf și grădiniță pentru copii.

Stema și drapelul au fost aprobate prin Decizia Consiliului sătesc nr. 8.7 din 10 octombrie 2017; înregistrate prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 590-VIII din 30 ianuarie 2018.^[10]

Descrierea stemei: scut tăiat ondulat; sus, în câmp albastru, trei stejari de aur, crescând din linia de tăiere; jos, în câmp de argint, trei focuri roșii. Capul scutului de argint, încărcat cu o cruce-firet roșie. Scutul timbrat de o coroană navală de aur, cu velele albe și purtând câte o cruce-firet roșie.^[11]

Drapelul reprezintă o pânză pătrată, tripartită în fascie (1:2:1), alb-albastru-alb, și purtând în brâul de sus o cruce-firet roșie, iar în cel din mijloc trei stejari galbeni, crescând din linia marginii de sus a brâului de jos.

Structură etnică

     localnici declarați moldoveni (84,93%)

     localnici declarați români (13,33%)

     ucraineni (0,52%)

     găgăuzi (0,24%)

     ruși (0,24%)

     alte etnii / nedeclarată (0,74%)

Conform datelor recensământului din 2014, populația localității este de 2.866 locuitori, dintre care 1.407 (49,09%) bărbați și 1.459 (50,91%) femei.^[12] Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel:^[13]

• moldoveni — 2.434;
• români — 382 (nu este vorba de cetățeni ai statului România ci de cetățeni ai Republicii Moldova care s-au declarat „români” la recensământ);
• ucraineni — 15;
• găgăuzi — 7;
• ruși — 7;
• altele / nedeclarată — 21.

Componența Consiliului local Giurgiulești (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,^[14] este următoarea:

   Vezi și articolul:  [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele Portul Giurgiulești, Podul rutier Galați–Giurgiulești, Podul feroviar Galați–Giurgiulești, M3 (Republica Moldova) și M15 (Ucraina)Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

În imediata apropierea a localității este amplasat unicul punct fluvio-maritim direct de distribuție și transbordare în/din Republica Moldova. Întreaga suprafață a Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG) are statut de zonă economică liberă până în anul 2030. Grație amplasării sale pe cursul inferior al Dunării, cu adâncimi disponibile ale apei de până la 7 m, PILG este capabil să primească atât nave fluviale, cât și nave maritime.

• Sergiu Cornea (n.[1963), politolog, istoric.

• Incidentul armat de la Giurgiulești din 1940

• Giurgiulesti, Republica Moldova, 14 octombrie 2006, Anca Aldea, Jurnalul Național

v • d • m Raionul Cahul Centru raional: Cahul Municipii Cahul Comune Bucuria • Burlacu • Burlăceni • Chioselia Mare • Cucoara • Doina • Găvănoasa • Larga Nouă • Lebedenco • Manta • Moscovei • Pelinei • Zîrnești Sate (comune)1 Alexanderfeld • Alexandru Ioan Cuza • Andrușul de Jos • Andrușul de Sus • Badicul Moldovenesc • Baurci-Moldoveni • Borceag • Brînza • Cîșlița-Prut • Colibași • Crihana Veche • Giurgiulești • Huluboaia • Iujnoe • Lopățica • Lucești • Roșu • Slobozia Mare • Taraclia de Salcie • Tartaul de Salcie • Tătărești • Vadul lui Isac • Văleni Sate din componența comunelor Reședințe de comune Bucuria • Burlacu • Burlăceni • Chioselia Mare • Cucoara • Doina • Găvănoasa • Larga Nouă • Lebedenco • Manta • Moscovei • Pelinei • Zîrnești Celelalte sate Chircani • Frumușica • Greceni • Hutulu • Iasnaia Poleana • Larga Veche • Nicolaevca • Paicu • Pașcani • Rumeanțev • Spicoasa • Sătuc • Tretești • Trifeștii Noi • Tudorești • Ursoaia • Vladimirovca 1 Așa cum sunt definite oficial prin lege satele care nu fac parte din comune.