Hary Kuller
Hary Kuller | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Moinești, Bacău, România |
Decedat | octombrie 2020 (91 de ani) București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | sociolog[*] |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
Hary Kuller (nume la naștere Haim Culer sau Kuler); (n. , Moinești, Bacău, România – d. octombrie 2020, București, România)[1] a fost un etno-sociolog român de etnie evreiască.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în Lucăcești, Bacău, un sat la periferia Moineștiului (încorporat în orașul Moinești în 1968) unde a locuit cu familia până la 13 ani.[2]
În timpul regimului Antonescu, toți evreii din domeniul rural au fost evacuați și concentrați în capitale de județe, familia ajungând astfel la Bacău unde adolescentul a urmat liceul evreiesc. De la 14 ani a fost trimis cu alți tineri și bărbați evrei la muncă obligatorie la un aeroport din apropierea Bacăului.[2]
După război a continuat liceul și devenit membru în câteva organizații de tineret sioniste.[2]
Viată profesională
[modificare | modificare sursă]A urmat doi ani la Facultatea din Iași (drept și filozofie), apoi a fost transferat la Cluj unde a fost dat afară în anul 3 din cauza activității sioniste anterioare. În urma memoriilor pe care le-a scris a fost admis la Facultatea de filosofie din București. Subiectul tezei sale de licență (1952) a fost despre sociologia românească și școala lui Dimitrie Gusti.[2]
Nu a devenit membru al partidului comunist. După absolvire a fost mutat in mai multe locuri de muncă din motive poltice/ideologice: Institutul de Filosofie al Academiei Române, Biblioteca Academiei Române, bibliotecar la Institutul de Cercetări Economice si la Institutul Energetic, apoi a ajuns la Institutul de Filosofie și in cele din urmă la Institutul de Etnologie unde a lucrat până la pensionare.[2]
Și-a susținut doctoratul la Facultatea de Filosofie din București cu o teză (1970) despre Georges Gurvitch, un sociolog evreu-francez.[2]
După pensioare a devenit membru în Comitetul de redacție al Buletinului "Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România" și cercetător colaborator al acestuia. După 1989 a publicat numeroase articole în presa de specialitate, în presa largă, precum și cărți, a susținut prelegeri și simpozioane.[1][3][2][4]
Viața personală
[modificare | modificare sursă]A fost căsătorit timp de 63 de ani cu istorica Lya Benjamin.[2][4]
Distincții
[modificare | modificare sursă]În 2009 a fost decorat de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.[5]
Publicații:
[modificare | modificare sursă]- "Sociologia cunoasterii", Editura Stiintifica, Bucuresti 1968
- "Cunoasterea sociologica", Editura Academiei, Bucuresti 1976[1] - despre "importanța abordărilor integraliste și a deparazitării ideologice a instrumentelor de cercetare socială", carte "vehement criticată în presa vremii pentru lipsa ei de orientare ideologico-partinică".[2]
- James George Frazer, "Folclorul în Vechiul Testament", Editura Scripta, Bucuresti, 1995. Traducător: Hary Kuller[6] - o adaptare și studiu comparativ[2]
- "Contributia evreilor din Romania la civilizatie si cultura", aparuta sub egida UNESCO, Editura Hasefer, 1996 - co-coordonator cu Acad. Nicolae Cajal. Reeditat in 2004
- "Mituri, rituri si obiecte rituale iudaice", Editura Fundatiilor Culturale, Bucuresti, 1997
- "Presa evreiasca bucuresteana", Editura Hasefer, Bucuresti, 1997 (reeditat in 2004 la editura Tritonic)
- "Opt studii despre istoria evreilor din Romania", Editura Hasefer, 1997
- "O istorie a evreilor din România în date" - panorama evenimentelor devenirii evreo-române de la începuturi și până în 1944[2], 2 vol., Editura Hasefer, 2000
- "Evreii din România anilor 1944-1949: evenimente, documente, comentarii", Editura Hasefer, 2002
- "Evrei din România. Breviar biobibliografic", Editura Hasefer, 2008.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c „Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania „Wilhelm Filderman" își exprimă regretul pentru trecerea în neființa a domnului Hary Kuller”. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k Lya Benjamin (). „In Memoriam Hary Kuller, în pragul aniversării nașterii sale”. Accesat în .
- ^ „In memoriam Hary Kuller (1929-2020), memorialsighet.ro”. Accesat în .
- ^ a b Veronica Rozenberg (). „In Memoriam Hary Kuller. Acasă la Lya şi Hary sau istoria unei prietenii”. Accesat în .
- ^ „Basescu i-a decorat pe membrii Comisiei "Elie Wiesel"”. ziare.com. . Accesat în .
- ^ James George Frazer - Folclorul in vechiul testament, TargulCartii.ro
Legături externe:
[modificare | modificare sursă]- In Memoriam Hary Kuler. Acasă la Lya și Hary sau istoria unei prietenii baabel.ro
- Personalități din străinătate (originari din România) iudaism.ro online Federația Comunităților Evreiești din România
- Despre evrei, antisemitism și Holocaust, SECȚIUNEA a I-a Hary Kuller Arhivat în , la Wayback Machine. survivors-romania.org