Ioan Nădejde

Date personale
Ioan Nădejde
Portret de Octav Băncilă
Născut	18 decembrie 1854 Tecuci, Moldova
Decedat	29 decembrie 1928 (74 de ani) București, România
Frați și surori	Gheorghe Nădejde
Căsătorit cu	Sofia Băncilă
Copii	6
Cetățenie	România
Ocupație	publicist, traducător
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Cunoscut pentru	Fondator al revistei Contemporanul
Partid politic	Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România
Modifică date / text

Ioan Nădejde (n. 18 decembrie 1854, Tecuci, Moldova – d. 29 decembrie 1928, București) a fost un publicist și traducător român.

Biografie

Ioan Nădejde s-a născut la Tecuci și a fost fratele scriitorului Gheorghe Gh. Nădejde (1857-1939).

A fost profesor la Universitatea din Iași, de unde a fost demis de ministrul V. A. Urechia (ce a condus Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în perioada 9 iunie 1881 - 31 iulie 1882),^[1] deoarece propăvăduia socialismul și ateismul.^[2]

A fondat, împreună cu Vasile G. Morțun, revista științifică și literară Contemporanul ce a apărut la Iași între iulie 1881 și mai 1891.

A fost unul dintre fondatorii, la 31 martie 1893, a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR), din a cărui conducere a făcut parte, alături de Vasile G. Morțun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu și Ilie Moscovici. A fost ales ca deputat socialist în Parlamentul României.

O parte din conducătorii socialiști (așa-zișii generoși), printre care și Vasile G. Morțun, au părăsit mișcarea socialistă la 9 februarie 1899 și au trecut la Partidul Național Liberal, dându-și seama că nu-și pot rezolva revendicările. Deputatul socialist Ioan Nădejde a trecut și el la liberali în 1903, după ce a realizat că mișcarea socialistă începuse să devină o mișcare anarhică ce milita pentru realizarea unei revoluții ce urma să schimbe forma de guvernământ a țării.

S-a căsătorit în 1874 cu Sofia Nădejde (1856-1946), sora pictorului Octav Băncilă, cu care a avut șase copii.

Opera literară

Ce știm despre lume, Este oare spirit ca ceva deosebit de materie? Este sau nu Dumnezeu?, 1881-1884;
Viața lui Ștefan cel Mare și cel Bun, Domnul Moldovei, 1883;
Istoria limbei și literaturei române, Iași, 1886;
Schiță despre Miron Costin și vremea lui, Iași, 1888;
Concepția materialistă dialectică a istoriei sau materialismul economic, 1892;
Dicționar Latin-Român, ed. I, 1894; ed. a II-a, 1913 - împreună cu Amelia Nădejde-Gesticone;
V.G. Morțun. Biografia lui, genealogia și albumul familiei Morțun, București, 1924.

Traduceri

Ovidiu, Tristele. Text după Rudolph Merkel, Iași, 1882;
B. Malon, Spartacus sau Războiul robilor contra romanilor, Iași, 1882.

Note

^ George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1986, p. 546.
^ Nedelcu Oprea, Vasile Alexandrescu Urechia. Preocupări bibliologice Arhivat în 1 ianuarie 2009, la Wayback Machine., pe situl bibliotecii „V. A. Urechia” din Galați.

[1] George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1986, p. 546.

[Nedelcu-2] Nedelcu Oprea, Vasile Alexandrescu Urechia. Preocupări bibliologice Arhivat în 1 ianuarie 2009, la Wayback Machine., pe situl bibliotecii „V. A. Urechia” din Galați.

[1]

[2]