Iulian Marțian

Membru de onoare al Academiei Române

Iulian Marțian
Maiorul Iulian Marțian, pionier al cercetărilor arheologice în ținutul Năsăudului
Date personale
Născut	23 iunie 1867 Mintiu, Transilvania
Decedat	26 octombrie 1937, (70 de ani) Mintiu, România
Cetățenie	România
Religie	Biserica Română Unită cu Roma
Ocupație	istoric
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Iulian (Iuliu) Marțian (n. 23 iunie 1867, Mintiu, Bistrița-Năsăud – d. 26 octombrie 1937, Mintiu) a fost un istoric român,bibliofil, arheolog amator și colecționar de documente vechi românești, dar și membru de onoare al Academiei Române. A fost membru pe viață al ASTREI.

A făcut școala primară în satul natal, apoi a făcut șase ani de gimnaziu superior greco-catolic românesc, între 1877-1883. După gimnaziu, decide să urmeze o carieră militară, devenind cadet al Școlii militare de stat din Sibiu. A urcat în ierarhie până la gradul de maior.^[1]

În zilele premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, pe când se alcătuia Biroul Consiliului Național Român din Năsăud, delegații l-au ales ca președinte pe cel care avea să devină peste ani academicianul Iulian Marțian.

Încă din perioada în care a activat ca militar, Marțian a realizat studii în domeniul istoriei. Preocuparea fundamentală manifestată de tânărul ofițer a fost pentru cercetările arheologice din Transilvania, în special cele de pe valea Someșului Mare. A strâns, în timpul vieții, o colecție impresionantă de documente, manuscrise, cărți, obiecte de artă și urme ale trecutului, de orice fel.^[2]Prin aceasta, a devenit unul dintre fondatorii Muzeului Năsăudean, din dorința de a instituționaliza aceste cercetări. Și-a donat Muzeului Năspudean întreaga colecție de documente și manuscrise, pe care le-a acumulat în timp. De asemenea, a ajutat și la înființarea revistei Arhiva Someșană, pentru care a realizat un număr considerabil de studii și articole. Opera lui conține peste patruzeci de lucrări. De asemenea, a strâns date despre descoperirile arheologice din Transilvania, publicând un repertoriu al acestora, în limba germană inițial, iar apoi, după corectări și completări, în limba română. A fost ales membru de onoare al Academiei Române la 27 mai 1933, la propunerea lui Alexandru Lapedatu.^[3]

• Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistrița, 1920;
• Urme din războaiele Romanilor cu Dacii, Cluj, 1921;
• Ardealul. Constatări și lămuriri, Bistrița, 1925;
• Ardeal. Istorie și toponimie, Bistrița, 1924;
• Castrul Rodna, (Extras), Contribuții la eraldica vechiului Ardeal.

1. Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996. Academicienii Năsăudeni și Bistrițeni, Ed. Virtus Rediviva, Cluj-Napoca 1996.

2. Enciclopedia istoriografiei românești, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1978.

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M
• ro Medalion biografic - Iulian Marțian