Jocurile Olimpice de iarnă din 2018

Jocurile Olimpice de iarnă din 2018
Oraș gazdă	Pyeongchang, Coreea de Sud
Țări participante	92
Sportivi	2.922
Probe sportive	102 în 15 sporturi
Ceremonia de deschidere	9 februarie
Ceremonia de închidere	25 februarie
Deschise de	Președintele Moon Jae-in
Jurământul sportivilor	Mo Tae-bum
Aprinderea torței	Kim Yu-na
Stadion	Stadionul Olimpic din Pyeongchang
<  Soci 2014 Beijing 2022  >
Modifică text

Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 (coreeană 제23회 동계 올림픽), cunoscute oficial sub numele de a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă sau mai comun sub numele de PyeongChang 2018, au fost ediția cu numărul douăzeci și trei a Jocurilor Olimpice de iarnă, un eveniment multi-sportiv internațional major, ce a avut loc în perioada 9 - 25 februarie 2018 la Pyeongchang, în Coreea de Sud. A fost prima ediție organizată pe teritoriul Asiei continentale.

Pyeongchang a fost ales ca oraș-gazdă pe data de 6 iulie 2011 în cadrul a celei de-a 123-a întruniri a CIO din Durban, Africa de Sud^[1], celelalte două candidate pentru găzduirea acestei ediții fiind Annecy (Franța) și München (Germania). Pyeonchang a câștigat cea de-a treia candidatură consecutivă, eșuând în trecut în fața orașelor Vancouver (Canada) și Soci (Rusia).

A fost prima ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă și a doua a Jocurilor Olimpice organizate în Coreea de Sud; Jocurile Olimpice de vară din 1988 au avut loc în Seul. Pyeonchang a fost, de asemenea, al treilea oraș asiatic care a organizat Jocurile de iarnă, după Sapporo în 1972 și Nagano în 1998. Au fost primele Jocuri Olimpice de iarnă organizate într-un oraș-stațiune din 1992 încoace.

Jocurile au fost marcate atât de scandalul dopajului instituționalizat din Rusia, soldat cu interdicția țării de a participa la întreceri, un număr de sportivi ruși concurând sub steagul olimpic^[2] cât și de defilarea Coreei de Nord alături de Coreea de Sud la ceremonia de deschidere și de participarea Coreei unificate în competiția de hochei pe gheață feminin, totul în ciuda unei situații tensionate în regiune.^[3]

Pyeongchang

Poziționarea geografică a orașului Pyeongchang în Coreea de Sud.

Pyeongchang s-a înscris în cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2010 și 2014. Deși a obținut cele mai multe voturi în prima rundă de vot, Pyeonchang a pierdut în runda finală obținând doar trei, respectiv patru voturi. A câștigat, în cele din urmă, organizarea Jocurilor din 2018, din prima rundă de vot. Orașul a primit 63 din cele 95 de voturi, având majoritatea necesară pentru a fi ales oraș-gazdă.

Orașul München s-a înscris de asemenea în cursa pentru organizarea acestor Jocuri. Înainte ca Beijing să câștige organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, München ar fi devenit, în cazul în care ar fi câștigat, primul oraș care să organizeze atât Jocurile de Vară cât și cele de Iarnă, dar a primit doar 25 de voturi. Orașul a organizat Jocurile Olimpice de vară din 1972. Și orașul Annecy a candidat dar a eșuat în a câștiga susținerea cetățenilor orașului. Candidatura a primit în cele din urmă doar șapte voturi.

48 de voturi erau necesare pentru câștigarea selecției.

Alegerea orașului-gazdă la JO de iarnă 2018
Oraș	Țară	Voturi
Pyeongchang	Coreea de Sud	63
München	Germania	25
Annecy	Franța	7

Pentru crearea infrastructurii necesare acestei ediții a Jocurilor, autoritățile sud-coreene au alocat peste 2,3 miliarde de euro (2,8 trilioane de woni).^[4] Fondurile alocate au permis construirea a șase centre competiționale, a satului olimpic, centrului de presă dar și a unei linii de tren de mare viteză care să lege Aeroportul Internațional Incheon de PyeongChang (în jur de 160 km).^[4] Mobilitatea participanților a fost un aspect important pentru organizatori, aceștia propunându-și ca accesul la arenele sportive să se facă în cel mult 30 de minute, fiind „cea mai compactă structură din istoria Jocurilor Olimpice”.^[4] Au fost operate 8 spații de parcare cu o capacitate totală de aproximativ 10580 de locuri, fiind puse în funcțiune inclusiv 580 de autobuze.^[5] Partenerul olimpic Omega, compania care se ocupă de cronometrarea întrecerilor olimpice, a trimis 300 de observatori și peste 230 de tone de echipament la fața locului.^[6] De asemenea, Coreea de Sud a utilizat roboți pentru întărirea securității arenelor și instalațiilor sportive care au găzduit competițiile. Opțiunile au variat de la roboți antitero până la mici roboți pentru supraveghere.^[7]

Prețurile biletelor pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 au fost anunțate în luna aprilie 2016. În total au fost puse în vânzare 1,8 milioane de bilete de intrare, 30 la sută dintre ele fiind destinate vânzării în afara Coreei de Sud.^[8] Cele mai ieftine bilete pentru competițiile individuale au costat aproximativ 17 dolari, însă cele mai scumpe locuri la ceremonia de deschidere au ajuns și până la 1.300 dolari.^[8] Pentru probele cu cea mai mare audiență, precum patinajul artistic, hochei pe gheață sau patinaj viteză, biletele au pornit de la prețul de 131 dolari. Prețurile pentru sporturi cum ar fi biatlon și sanie, care rămăseseră relativ necunoscute în țara asiatică, au fost ieftine, în încercarea de a se asigura stadioane pline.^[9] Biletele au fost puse în vânzare cu un an înaintea începerii Jocurilor.^[8]

Sigla a fost lansată pe data de 3 mai 2013 în cadrul unei gale organizată simultan în Pyeongchang și Seul, capitala țării.^[10] În aceasta se regăsesc literele din alfabetul hangul ㅍ p și ㅊ ch, sunetele de început ale silabelor cuvântului 평창 Pyeongchang. Primul simbol reprezintă în filozofia coreeană triada dintre rai, pământ și umanitate, iar al doilea simbolizează zăpada și gheața, dar și performanțele „stelare” ale sportivilor.^[10] În toate elementele de marketing, cuvântul Pyeongchang a fost stilizat în Camel case pentru a evita confuzia cu Pyongyang, capitala cu un nume asemănător a Coreei de Nord.^[11]

Lansarea sloganului Passion. Connected. (română Pasiune. Conectați.) a coincis cu marcarea a 1000 de zile până la debutul Jocurilor.^[12] Primul cuvânt îi conferă orașului Pyeongchang statutul de „scenă” a unui festival global unde oamenii experimentează spiritul olimpic în timp ce se bucură de ospitalitatea coreeană. Al doilea cuvânt semnifică deschiderea Jocurilor pentru fiecare generație, de oriunde ar fi aceasta, prin intermediul celor mai noi tehnologii și a convergenței culturale a Coreei.^[12]

Mascotele Jocurilor au fost prezentate în premieră pe 2 iunie 2016.^[13] Mascota olimpică, Soohorang, reprezintă un tigru alb. Numele este o combinație dintre cuvintele „Sooho” ce înseamnă „protecție” în limba coreeană și „Rang”, un derivat din cuvântul coreean pentru „tigru” dar și dintr-un cântec tradițional din provincia Gangwon-do.^[14] Tigrul este un animal drag culturii coreene.^[13]

Medaliile au fost dezvăluite în cadrul unei ceremonii desfășurate la Seul pe 21 septembrie 2017.^[15] Creatorul designului este sud-coreeanul Lee Suk-woo. Medaliile sunt inspirate de tradițiile și cultura coreene, iar designul seamănă cu textura unui trunchi de copac. Pe o parte sunt afișate cercurile olimpice iar pe cealaltă sigla Jocurilor din 2018 și evenimentul sportiv. Pe partea laterală sunt înscrisuri în alfabetul hangul. Greutatea medaliilor variază între 493 de grame la cele de bronz și 586 la cele de aur.^[15]

Flacăra olimpică a fost aprinsă pe 24 octombrie 2017 în situl antic grec al Olympiei. Din cauza vremii nefavorabile, flacăra nu a putut fi aprinsă prin metoda tradițională, a razelor solare. În consecință, s-a apelat la o „flacără de rezervă”, aprinsă în cadrul repetițiilor, lucru ce nu s-a mai întâmplat de la Jocurile din 2000 încoace.^[16]

Flacăra olimpică a sosit pe 1 noiembrie în Coreea de Sud, cu 100 de zile înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor.^[17] Aproximativ 7.500 de persoane au fost selecționate pentru a purta flacăra olimpică pe traseul de 2.018 km care a traversat Coreea de Sud.^[17] Torța a trecut prin 17 orașe și provincii și a strălucit în locurile cele mai importante din punct de vedere cultural ale Coreei de Sud.

În arena olimpică de la Pyeongchang, flacăra olimpică a fost aprinsă de multipla medaliată olimpică, patinatoarea sud-coreeană Kim Yu-Na.

Un număr record de 92 de țări au reușit să califice cel puțin un sportiv la Jocuri, depășind astfel recordul setat la precedenta ediție (88 de CON).^[18] Printre țările care au debutat la JO din 2018 se numără: Ecuador, Eritreea, Kosovo, Malaezia și Singapore.^[19] Sportivi din alte trei țări – Insulele Cayman, Dominica și Peru – s-au calificat la aceste Jocuri, dar CON au refuzat locurile acordate de către Federația Internațională de Schi (FIS).^[20]

În urma unui acord istoric facilitat de către CIO, sportivii din Coreea de Nord calificați la Jocuri au putut trece prin zona demilitarizată coreeană pentru a putea concura în cadrul probelor sportive.^[21] În timpul ceremoniei de deschidere, delegațiile celor două țări au defilat împreună sub steagul Drapelul unificării coreene.^[22] O echipă unificată a Coreei a concurat, sub codul COR, în cadrul turneului feminin de hochei pe gheață, fiind formată din 12 membri din Coreea de Nord și 23 din Coreea de Sud.^[23] De asemenea, cele două țări au participat și separat: Coreea de Sud la toate disciplinele, iar echipa din Nord la patinaj artistic, patinaj viteză pe pistă scurtă, schi alpin și schi fond.

Rusia a fost suspendată de la JO în urma scandalului de dopaj instituționalizat. Totuși, sportivii care au putut demonstra că au respectat regulamentele în vigoare ale CIO privind politica anti-doping au concurat sub steag olimpic, sub denumirea de „Sportivi Olimpici din Rusia”.^[24]

Tabelul de mai jos prezintă probele și zilele în care sunt înmânate medalii (culoarea galbenă), probele eliminatorii (culoarea albastră) și ceremonia de deschidere (culoarea verde) și cea de închidere (culoarea roșie) a Jocurilor Olimpice. Datele sunt în conformitate cu Ora Coreei de Sud (UTC+09:00).

Februarie		8 Jo	9 Vi	10 Sâ	11 Du	12 Lu	13 Ma	14 Mi	15 Jo	16 Vi	17 Sâ	18 Du	19 Lu	20 Ma	21 Mi	22 Jo	23 Vi	24 Sâ	25 Du	Probe
Ceremonii			CD																CÎ
Biatlon				1	1	2			2		1	1		1		1	1			11
Bob												●	1	●	1			●	1	3
Combinata nordică								1						1		1				3
Curling		●	●	●	●	●	1	●	●	●	●	●	●	●	●	●	●	1	1	3
Hochei pe gheață				●	●	●	●	●	●	●	●	●	●	●	●	1	●	●	1	2
Patinaj artistic			●		●	1		●	1	●	1		●	1	●		1		GD	5
Patinaj viteză				1	1	1	1	1	1	1		1	1		2		1	2		14
Patinaj viteză pe pistă scurtă				1			1				2			1		3				8
Sanie				●	1	●	1	1	1											4
Sărituri cu schiurile		●		1		1				●	1		1							4
Schi acrobatic			●		1	1			●	1	1	2	●	1	1	1	1			10
Schi alpin							1		2	2	1	1			1	2		1		11
Schi fond				1	1		2		1	1	1	1			2			1	1	12
Scheleton									●	1	1									2
Snow-board				●	1	1	1	1	1	1			●		●	1		3		10
Total probe		0	0	5	6	7	8	4	9	7	9	6	3	5	7	10	4	8	4	102
TOTAL		0	0	5	11	18	26	30	39	46	55	61	64	69	76	86	90	98	102
Februarie		8 Jo	9 Vi	10 Sâ	11 Du	12 Lu	13 Ma	14 Mi	15 Jo	16 Vi	17 Sâ	18 Du	19 Lu	20 Ma	21 Mi	22 Jo	23 Vi	24 Sâ	25 Du	Probe

La JO au fost incluse 102 evenimente sportive la 15 discipline din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinata nordică, sărituri cu schiurile și snowboard), bob (bob și scheleton), biatlon, curling, hochei pe gheață și sanie.

Legendă

      Țara gazdă

Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018^[25]

Loc	CON	Aur	Argint	Bronz	Total
1	Norvegia (NOR)	14	14	11	39
2	Germania (GER)	14	10	7	31
3	Canada (CAN)	11	8	10	29
4	Statele Unite ale Americii (USA)	9	8	6	23
5	Olanda (NED)	8	6	6	20
6	Suedia (SWE)	7	6	1	14
7	Coreea de Sud (KOR)	5	8	4	17
8	Elveția (SUI)	5	6	4	15
9	Franța (FRA)	5	4	6	15
10	Austria (AUT)	5	3	6	14
11	Japonia (JPN)	4	5	4	13
12	Italia (ITA)	3	2	5	10
13	Sportivi olimpici din Rusia (OAR)	2	6	9	17
14	Cehia (CZE)	2	2	3	7
15	Belarus (BLR)	2	1	0	3
16	China (CHN)	1	6	2	9
17	Slovacia (SVK)	1	2	0	3
18	Finlanda (FIN)	1	1	4	6
19	Marea Britanie (GBR)	1	0	4	5
20	Polonia (POL)	1	0	1	2
21	Ungaria (HUN)	1	0	0	1
	Ucraina (UKR)	1	0	0	1
23	Australia (AUS)	0	2	1	3
24	Slovenia (SLO)	0	1	1	2
25	Belgia (BEL)	0	1	0	1
26	Spania (ESP)	0	0	2	2
	Noua Zeelandă (NZL)	0	0	2	2
28	Kazahstan (KAZ)	0	0	1	1
	Letonia (LAT)	0	0	1	1
	Liechtenstein (LIE)	0	0	1	1
Total		103	102	102	307

Materiale media legate de Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 la Wikimedia Commons

• Site oficial Pyeongchang 2018
• Pyeongchang 2018 (CIO)
• 2018 Winter Olympics la olympedia.org

v • d • m Jocurile Olimpice *Medaliați olimpici Sporturi olimpice Clasamentul națiunilor după medalii olimpice CIO (CON-uri Coduri CIO) Orașe gazdă Jocurile de vară 1896 Atena 1900 Paris 1904 St. Louis 1908 Londra 1912 Stockholm 1916 (n/o) 1920 Anvers 1924 Paris 1928 Amsterdam 1932 Los Angeles 1936 Berlin 1940 (n/o) 1944 (n/o) 1948 Londra 1952 Helsinki 1956 Melbourne 1960 Roma 1964 Tokyo 1968 Mexico City 1972 München 1976 Montreal 1980 Moscova 1984 Los Angeles 1988 Seul 1992 Barcelona 1996 Atlanta 2000 Sydney 2004 Atena 2008 Beijing 2012 Londra 2016 Rio de Janeiro 2020 Tokyo 2024 Paris 2028 Los Angeles 2032 Brisbane Jocurile de iarnă 1924 Chamonix 1928 St. Moritz 1932 Lake Placid 1936 Garmisch- Partenkirchen 1940 (n/o) 1944 (n/o) 1948 St. Moritz 1952 Oslo 1956 Cortina 1960 Squaw Valley 1964 Innsbruck 1968 Grenoble 1972 Sapporo 1976 Innsbruck 1980 Lake Placid 1984 Sarajevo 1988 Calgary 1992 Albertville 1994 Lillehammer 1998 Nagano 2002 Salt Lake City 2006 Torino 2010 Vancouver 2014 Soci 2018 Pyeongchang 2022 Beijing 2026 Milano și Cortina d'Ampezzo 2030 Alpii francezi 2034 Salt Lake City *Jocuri Olimpice antice Jocurile Paralimpice Jocurile Olimpice de Tineret

v • d • m Sporturi la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 (Pyeongchang, Coreea de Sud) Biatlon • Bob • Combinata nordică • Curling • Hochei pe gheață • Patinaj artistic • Patinaj viteză • Patinaj viteză pe pistă scurtă • Sanie • Sărituri cu schiurile  Schi acrobatic • Schi alpin • Schi fond • Scheleton • Snow-board