Județul Ilfov (interbelic)
Județul Ilfov | |||||
| |||||
Provincie: | Muntenia | ||||
Reședința: | București | ||||
Populație: •Total 1930: | Locul 999.562 loc. | ||||
Suprafață: •Total: | Locul 5.176 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) șapte plăși (ulterior) zece plăși | ||||
Modifică text |
Județul Ilfov a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era municipiul București.
Întindere
[modificare | modificare sursă]Județul se afla în partea sudică a României Mari, în sudul regiunii Muntenia, în jurul și în sudul Bucureștiului. Actualmente teritoriul județului este împărțit între municipiul București și județele Ilfov, Dâmbovița, Ialomița, Călărași și Giurgiu. Se învecina la nord cu județele Prahova și Dâmbovița, la vest cu județul Vlașca, la est cu județul Ialomița, iar la sud cu județul Durostor.
Organizare
[modificare | modificare sursă]Județul cuprindea municipiul București și orașul Oltenița, precum și comunele organizate inițial în șapte plăși, iar ulterior în zece plăși:[1]
- Plasa Băneasa (cu 39 de sate),
- Plasa Bolintin (cu 38 de sate),
- Plasa Budești (cu 31 de sate),
- Plasa Fierbinți (cu 51 de sate),
- Plasa Oltenița (cu 25 de sate),
- Plasa Sărulești (cu 54 de sate),
- Plasa Vidra (cu 28 de sate),
- Plasa Buftea (cu 50 de sate, înființată ulterior),
- Plasa Domnești (cu 44 de sate, înființată ulterior) și
- Plasa Pantelimon (cu 43 de sate, înființată ulterior).
Populație
[modificare | modificare sursă]Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 999.562 de locuitori, dintre care 84,3% români, 7,0% evrei, 2,5% maghiari, 1,7% țigani, 1,5% germani ș.a.[2] Structura confesională a județului se prezenta astfel: 84,5% ortodocși, 7,7% mozaici, 3,7% romano-catolici, 1,3% greco-catolici, 1,2% lutherani ș.a.[3]
Mediul urban
[modificare | modificare sursă]În anul 1930 populația urbană a județului era de 649.429 de locuitori, dintre care 77,7% români, 10,8% evrei, 3,7% maghiari, 2,2% germani, 1,2% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 76,4% ortodocși, 11,8% mozaici, 5,6% romano-catolici, 2,0% greco-catolici, 1,9% lutherani, 1,1% reformați ș.a.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Județul Ilfov (antebelic) [4]
Materiale documentare
[modificare | modificare sursă]- Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
- Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
- Populația județului în anul 1930, după religie
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Portretul României Interbelice - Județul Ilfov
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 256-257
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 649
- ^ Plasa Clinceni-Slobozia
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Portretul României Interbelice - Județul Ilfov
- Foto - Povestea celui care a „înviat” România interbelică: cum arătau Bucureștiul și județele pierdute pe harta țării, în 1930 (Ionuț Ungureanu, Adevărul, 10 aprilie 2013)
- Galerie foto - Bucureștiul anilor 1930 Arhivat în , la Wayback Machine. (Adevărul, 10 aprilie 2013)
|
|