Lüdinghausen

Lüdinghausen
—  comună urbană[*]  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Lüdinghausen se află în Germania
Lüdinghausen
Lüdinghausen
Lüdinghausen (Germania)
Poziția geografică
Coordonate: 51°46′N 7°26′E ({{PAGENAME}}) / 51.767°N 7.433°E

Țară Germania
Land Renania de Nord-Westfalia
Regiune administrativă[*] Regiunea administrativă Münster
District[*] Coesfeld

Componență2 districte

Guvernare
 - PrimarRichard Borgmann

Suprafață[1]
 - Total140,31 km²
Altitudine50 m.d.m.

Populație (2006-12-31)
 - Total24.298 locuitori
 - Densitate173 loc./km²

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal59348
Prefix telefonic02591
Cod zonal02591

Localități înfrățite
 - TavernyFranța
 - NysaPolonia
Număr de înmatriculare (auto)COE

Prezență online
www.luedinghausen.de
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Lüdinghausen
Poziția localității Lüdinghausen
Poziția localității Lüdinghausen

Lüdinghausen este un oraș în landul Renania de Nord-Westfalia la sud vest de Münster în Kreis Coesfeld.

Poziție geografică

[modificare | modificare sursă]

Lüdinghausen este situat la canalul Dortmund-Ems-Kanal și râul Stever.

Comune învecinate

[modificare | modificare sursă]

Comunele învecinate cu orașul Lüdinghausen sunt (începând din sud-vest, în sensul acelor de ceasornic): Olfen (Kreis Coesfeld), Haltern am See (Kreis Recklinghausen), Dülmen, Senden, Ascheberg, Nordkirchen (toate aparținând de Kreis Coesfeld) iar orașul Selm apaținând de (Kreis Unna).

Împărțirea orașului

[modificare | modificare sursă]

Orașul este compus din nucleul central Lüdinghausen și din cartierul Seppenrade.

  • 1998 - 22.290
  • 1999 - 22.469
  • 2000 - 22.765
  • 2001 - 23.227
  • 2002 - 23.504
  • 2003 - 23.745
  • 2004 - 23.945
  • 2005 - 24.016, dintre care 17.497 în Lüdinghausen și 6.519 în Seppenrade

(date la 31 decembrie ale fiecărui an)

Coloana in Biserica Sf. Felizitas cu cronica oraşului

800 este atestată documentar donația unei moșii în "Ludinchusen" către Sfântul Liudger, făcută de Snelhard . 809 cortegiul funerar cu moaștele Sf.Liudger trece prin Lüdinghausen. 974 se acorda orasului dreptul de a bate moneda și de a adăposti târgul de mărfuri. 1309 Lüdinghausen primește drepturile de oraș din partea principelui von Lüdinghausen respectiv Lüdinghausen-Wolff. 1507 se pune piatra de fundament a bisericii Felicitaskirche, care și astazi înca există, biserică cu cele mai groase și masive coloane de gresie din Europa. 1572 cea mai timpurie atestare a școlii din Lüdinghausen. 1585 este atestată documentar o ordonanață de poliție pentru orașul Lüdinghausen. 1633 - 1652 Lüdinghausen este ocupat de diferite trupe în cadrul razboiului de 30 de ani. 1804 ridicarea orașului Lüdinghausen la rangul de Kreisstadt (capitală de district) în cadrul noului Kreis (district) Lüdinghausen. 1832 ultimul incendiu catastrofal ( al 6 lea). 1856 inaugurarea spitalului Marienhospital. 1875 deschidere oficiala a liniei de cale ferată Dortmund-Gronau și prin aceasta a gării Lüdinghausen. 1899 deschiderea canalului Dortmund-Ems-Kanal. 1969 anexarea definitiva a comunei Lüdinghausen-Land. 1975 prin noua organizare a districtului se pierde statutul de capitală de district. Se unește cu Seppenrade. Lüdinghausen devine zona centrală a părții sudice a noului district Kreis Coesfeld. 1987 oraș infrățit cu orașul francez Taverny. 1993 oraș infrățit cu orașul polonez Nysa.

Cultură, obiective culturale și turistice

[modificare | modificare sursă]

Monumente arhitectonice

[modificare | modificare sursă]
Burg Vischering

Lüdinghausen este cunoscut drept orașul cu 3 cetăți feudale. Deosebit de interesant de vizitat sunt cetățile înconjurate cu apă Burg Lüdinghausen și Burg Vischering. A treia cetate aflată în perimetrul orașului Lüdinghausen este Burg Wolfsberg. În înprejurimile orașului se află încă alte șase cetăți feudale, care după reforma administrativă aparțin acestuia, cea mai cunoscută fiind Burg Kakesbeck.

  • Burg Lüdinghausen Cetatea a fost ridicată în secolul XII ca reședință a seniorului von Lüdinghausen și în secolul XVI în timpul lui Gottfried von Raesfeld a fost reconstruită ca un tipic palat renascentist.
  • Burg Vischering Cetatea a fost construită la 1271 și a servit până în 1521 drept construcție de apărare. Ea este compusă dintr-o primă zonă destinată serviciilor de întreținere și nucleul propriu-zis al cetății. |
    Biserica parohiala evanghelică
    Cele doua părți sunt despărțite de șanțuri de apărare umplute cu apă provenind din râul Stever. În anul 1521 cetatea a ars până la temelii și a fost reconstruită pe vechile fundații. Interiorul cetății a fost complet reamenajat în scopul locuirii de către proprietarul de la acea vreme. Acestui fapt se datoreaza faptul că Burg Vischering a devenit un centru cultural al Kreis Coesfeld. Burgul adăpostește Muzeul Landului Münster, o expoziție de cavaleri medievali și expoziții itinerante de artă.
  • Burg Wolfsberg Din vechea cetate feudală înconjurată cu apă din secolul XVI a rămas doar o aripă. Starea actuală se datorează reconstrucției de la sfârșitul secolului XVIII.
  • Kath. Pfarrkirche St. Felizitas Biserica parohială catolică (denumită dupa Sfântul Felicitas).
  • Ev. Pfarrkiche. Biserica parohială evanghelică. Construcție neogotică cu turn la partea de vest , inaugurată în 1858.
  • Rathaus Primăria (denumită Borg). Construcție clasicistă cu fațada din cărămidă aparentă. 1844-45.
  • Hakehaus, Inițial adăpost pentru săraci, Wolfsberger Str. Construcție pe structură cu zăbrele (Fachwerkbau) din 1648, în anii 30 reconstruită, actual: Cafeneaua elevilor "Schülercafe Blaupause".

Parcuri și alte atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În Seppenrade se află vestita gradină a trandafirilor "Rosengarden". De asemenea sunt deosebit de frumoase traseele turistice amenajate din zona Burg Vischering și Burg Lüdinghausen. Tot în Seppenrade a fost descoperit în 1895 într-o carieră de piatră cel mai mare Ammonit din lume (la vremea aceea - 700 kg, diametru 1,95 cm, grosime 0,4 m). Originalul plus un alt ammonit de dimensiuni mai mici se află expuși la Muzeul de Științe ale Naturii din Münster. Această specie de ammoniți și-a primit numele după locul în care a fost descoperită : Pachydiscus seppenradendis.

Economie și infrastructură

[modificare | modificare sursă]

Orașul se află la intersecția drmurilor naționale B 58, B 235 și B 474, și prin aceasta are legătură la autostrăzile A 1, A 2 și A 43. O legatură directă există prin calea ferată Dortmund-Gronau-Enscheder către Lünen / Dortmund ca și către Dülmen / Coesfeld / Gronau / Enschede (NL). De asemenea există linii directe de autobuz către Münster, Selm, Lünen, Nordkirchen, Olfen și Senden. În Borkenberge se află, în apropierea orașului Lüdinghausen pista de aterizare Borkenberge.

Alături de școala profesională Richard-von-Weizsäcker, școala generală Lüdinghausen și școala reală Lüdinghausen în oraș se găsesc doua gimnazii particulare: Gimnaziul Canisianum și St.-Antonius-Gymnasium.

Sensei Kisaki şi Sempai, 1998 stagiu perfecționare Kamen

Orașul Lüdinghausen oferă o mare paletă de asociații sportive. În special clubul sportiv SC Union 08 Lüdinghausen are departamente de fotbal, voley, tenis de masa, basket, tenis de camp, etc. Echipa de Badminton a clubului joacă in 1a Bundesligă. Artele marțiale sunt prezente în orașul de pe Stever prin clubul Bushido Karate-Do Lüdinghausen unde se practică stilul Yuishinkan Goju-Ryu[1] și prin Chung Hsing Mei Hua Tang Lang Association Germany unde se pot practica Tai Ji Quan și Tang Lang.

Personalități în legatură cu orașul

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Portal Yuishinkan Germania : Yuishinkan Goju Ryu
  1. ^ Alle politisch selbständigen Gemeinden mit ausgewählten Merkmalen am 31.12.2018 (4. Quartal) (în germană), Statistisches Bundesamt[*][[Statistisches Bundesamt (German registration authority)|​]], accesat în  
  • Liane Schmitz: 800-2000 - Zur Geschichte von Lüdinghausen und Seppenrade. Lüdinghausen 2000). ISBN 3-00-006847-3
  • Westfälischer Städteatlas; Band: IV; 2 Teilband. Im Auftrage der Historischen Kommission für Westfalen und mit Unterstützung des Landschaftsverbandes Westfalen-Lippe, hrsg. von Heinz Stoob † und Wilfried Ehbrecht. Stadtmappe Lüdinghausen, Bearbeiter: Heinz-K. Junk. Dortmund-Altenbeken 1994. ISBN 3-89115-133-0;
  • Christine Schedensack: Handwerksbetriebe in der Stadt Lüdinghausen (1840-1891). Geschichtsblätter des Kreises Lüdinghausen 29 (2004) S. 103-226

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Lüdinghausen la Wikimedia Commons