Lipova

Pentru alte sensuri, vedeți Lipova (dezambiguizare).

Lipova

Lippa
Lippa

— oraș —

Stemă

Lipova

Lipova (România)

Poziția geografică

Coordonate: 46°05′N 21°41′E / 46.083°N 21.683°E

Atestare documentară

1245

Reședință

Lipova[*]

Localități componente

Lipova[*], Radna, Șoimoș

Guvernare

- Primar

Florin-Fabius Pera[*]^[1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață

- Total

135 km²

Altitudine

153 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

10.040 locuitori

- Densitate

83,55 loc./km²

Fus orar

Ora de vară a Europei de Est

Cod poștal

315400

Prefix telefonic

0257

Localități înfrățite

- Bătania

Ungaria

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Lipova

Lipova (în maghiară Lippa, în germană Lippa) este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitățile componente Lipova (reședința), Radna și Șoimoș. Se află pe malul Crișanei.

Prima atestare documentară a orașului Lipova datează din anul 1314 sub denumirea de Lipva. În anul 1324 așezarea este menționată sub denumirea de castellanus de Lypua, topic ce reflectă caracterul fortificat al așezării de la acea vreme.

Date geografice

Orașul este situat pe ambele maluri ale râului Mureș, la intrarea acestuia în Câmpia Aradului, la poalele Munților Zarandului, în zona de contact a acestora cu Dealurile Lipovei. Distanța față de municipiul Arad este de 34 km, situat la vest. Lipova este la o distanță egală de extremitatea vestică a județului Arad (Nădlacul) și cea orientală (Zamul).

Istorie

În perimetrul Lipovei de astăzi a existat Cetatea Șoimoș, care a fost clădită în timpul domniei regelui maghiar Béla al IV-lea (1235-1270). Prima mențiune documentară a fortificației datează din anul 1245, când regele dădea ordin să fie refăcută cetatea distrusă de invazia tătară din 1241. Cetatea Șoimoș a început să se ruineze după mijlocul secolului al XVI-lea, împreună cu majoritatea construcțiilor medievale interioare, din care, în mod sigur, biserica parohială și mănăstirea dedicată Sf. Ludovic de Toulouse (vezi en:Louis of Toulouse, fr:Louis d'Anjou), unchiul regelui Carol Robert de Anjou.

Pe teritoriul Lipovei au fost descoperite urme ale unor vechi așezări neolitice, dacice și romane, care dovedesc prezența unei așezări mai timpurii.

În 1315 așezarea apare consemnată cu numele de Lipva, iar în 1440 este declarată oraș liber. Cetatea a fost în secolul al XV-lea proprietate a Huniazilor.

Fiind amplasată pe râul Mureș, deci în nordul Banatului, Lipova a fost disputată de habsburgi și de otomani. Între 1552-1595 și 1613-1718, Lipova a fost stăpânită de turci (cu întreruperi). În urma semnării Păcii de la Passarowitz în 1718, orașul a revenit definitiv în mâna habsburgilor. Totuși, Lipova este una dintre puținele localități stăpânite de turci în care s-au mai păstrat urme ale acestora, una dintre construcțiile reprezentative fiind Bazarul Turcesc.

În 1918 deputații Banatului în frunte cu Sever Bocu au proclamat unirea Banatului cu România (frontiera cu Serbia a fost trasată de comisia condusă de geograful francez Emmanuel de Martonne, care a trasat și frontiera româno-ungară). Dar în 1919, armata ungară bolșevică a lui Béla Kun a încercat să recucerească regiunea, dar a fost respinsă de armata româno-franceză condusă de generalii Prezan și Berthelot. Alte lupte au mai avut loc în zonă în septembrie 1944 între armata germană și cea română.

Demografie

Componența etnică a orașului Lipova

Români (88%)

Romi (1,99%)

Maghiari (1,69%)

Germani (1,01%)

Alte etnii (0,5%)

Necunoscută (6,81%)

Componența confesională a orașului Lipova

Ortodocși (69,51%)

Penticostali (12,35%)

Romano-catolici (6,57%)

Baptiști (1,73%)

Alte religii (2,19%)

Necunoscută (7,64%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Lipova se ridică la 10.040 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.313 locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88%), cu minorități de romi (1,99%), maghiari (1,69%) și germani (1,01%), iar pentru 6,81% nu se cunoaște apartenența etnică.^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,51%), cu minorități de penticostali (12,35%), romano-catolici (6,57%) și baptiști (1,73%), iar pentru 7,64% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Lipova - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Lipova este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Florin-Fabius Pera[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Național Liberal	6
	Alianța pentru Unirea Românilor	3
	Alianța Dreapta Unită	1

Orașe înfrățite

Bătania, Ungaria (1997)

Monumente

Muzeul Orășenesc Lipova înființat în 1952 și adăpostit în Castelul Misici, construit în secolul al XIX-lea. Alături de numeroasele obiecte de artă feudală și de o colecție de cărți românești vechi, muzeul conține și colecțiile de artă ale Eleonorei Costescu și ale lui Vasile Varga.
Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, la a cărei ridicare a contribuit, potrivit tradiției, și domnul Țării Românești, Basarab I
La Ruga, monument de piatră și marmură ridicat în anul 1933. Amintește de mișcările populare din anul 1744, îndreptate împotriva unirii cu Roma și împotriva stăpânirii habsburgice.
Vechea școală românească, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea; cuprinde elemente de stil baroc
Muzeul Orășenesc Lipova
Bazarul Turcesc datează din perioada celei de-a doua stăpâniri otomane și impresionează prin dimensiuni. Fațada cuprinde 8 pilaștri cilindrici legați între ei prin arcade, ce străjuiesc un larg pasaj comercial. Partea centrală a clădirii este dominată de un frontispiciu triunghiular.
Stațiunea balneo-climaterică Lipova situată la o distanță de 3 km de centrul orașului, pe cursul pârâului Șistarovăț. Băile sunt recomandate pentru afecțiuni ale tubului digestiv și afecțiuni cardio-vasculare.
Mănăstirea și biserica de pelerinaj „Maria Radna” a fost ridicată în mai multe etape. Începuturile acestui lăcaș se leagă de ordinul călugărilor franciscani, care au întemeiat-o în jurul anului 1551. Biserica, începută în anul 1756 și finalizată 26 de ani mai târziu, se remarcă prin altarul de marmură de Carrara pe care este așezată icoana Sf. Maria. În spatele acesteia poate fi admirată icoana Buna Vestire a lui I.Roskovics.
Cimitirul Eroilor.
Monumentul Eroilor Români și Francezi din Războiul pentru Reîntregire. Monumentul a fost înălțat în 1921 și se află la câțiva kilometri est de Radna, pe șoseaua către Deva. A fost restaurat în vara anului 2008.
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă este amplasată în incinta UM 01191, fiind dezvelită la 7 octombrie 1990. Autorul acesteia este Groza Alionti. Pe un postament din beton, realizat în două trepte, s-a montat o placă din marmură albă, care are următoarea inscripție: „GLORIE ETERNĂ EROILOR/ DETAȘAMENTULUI PĂULIȘ/ - SEPTEMBRIE 1944”.
Cetatea Șoimoș (în maghiară Solymos, în germană Schoimosch), atestată documentar pentru prima dată în anul 1278, a fost ridicată în centrul unui cnezat românesc cu scop de apărare contra invaziilor tătare. Înspre finele primei jumătăți a secolului al XIV-lea a fost reconstruită de Iancu de Hunedoara. Elementele renascentiste aparțin secolului următor când, vremelnic, cetatea a devenit reședința principelui Transilvaniei.
Biserica „Buna Vestire”, ridicată în secolul al XVIII-lea; pictura murală a fost realizată de Nicolae Popescu

Personalități

Iovan Nenada, (1492 - 1527), comandant militar, autointitulat împărat al Serbiei;
Teodor Muntean (1869 - 1951), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
Alexandru Munteanu (1871 - 1929), protopop, personalitate marcantă în societatea Transilvaniei interbelice;
Sever Bocu, (1874 - 1951), fruntaș al mișcării naționale din Banat, membru marcant al Partidului Național Țărănesc, deputat. S-a născut la Șiștarovăț, Arad;
Iuliu Onu (1881 - 1968), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
Carmen-Francesca Banciu, (n. 1955), scriitoare;
Daniel Vighi (1956 - 2022), prozator, eseist, publicist;
Ion Vințe (1910 - 1996), demnitar comunist;
George Vancu (1919 - 1992), muzician;
Vasile Varga (1921 - 2005), pictor;
Caius Novac (n. 1921), fotbalist;
Augustin Costinescu (1943 - 2021), pictor și desenator

Galerie de imagini

Bazarul Turcesc (secolul XVII)
Casă din ansamblul de clădiri protejate
Biserica ortodoxă
Detaliu interior de la balconul lateral
Strada „Nicolae Bălcescu”, în centrul orașului
Detaliu clădiri
Fațada bisericii „Maria Radna”
Biserica cu un corp al mănăstirii
Cetatea Șoimoș
Monumentul ostașilor români și francezi căzuți în 1919

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Bibliografie

Victor Bleahu, Monografia orașului Lipova, Editura Marineasa, Timișoara, 2006
Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0