Lumina taborică
Lumina taborică este considerată în creștinism revelată de Mântuitorul nostru Hristos prin Schimbarea Sa la Față de pe muntele Tabor.[1]
Între misticii care au descris lumina taborică s-a numărat ascetul bizantin Simeon Noul Teolog (sec. al XI-lea).
Grigore Palamas a scris în secolul al XIV-lea că la Schimbarea la Față de pe Muntele Tabor nu Hristos s-a schimbat, ci de pe ochii celor trei apostoli (Ioan, Petru și Iacob), au fost ridicate vălurile, astfel încât să-l poată vedea în slava sa.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Lumina taborică revelată la Schimbarea la Față, simbol al Teologiei
- ^ „Lumina taborică, o abordare transdisciplinară”. Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Lecturi tematice
[modificare | modificare sursă]- Despre Lumina taborică, rugăciunea lui Iisus și curăția inimii, editura Deisis, Sibiu, 2013