French
DeutschMârșa, Giurgiu
| Mârșa | |
| — comună — | |
 | |
  Mârșa Mârșa (România) | |
| Coordonate: 44°22′17″N 25°33′35″E / 44.37139°N 25.55972°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ | .svg){kind=small} Giurgiu |
| SIRUTA | 104225 |
| Reședință | Mârșa[*] |
| Componență | Mârșa[*] |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Mârșa[*] | Virginia Drăgan[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 57,7 km² |
| Altitudine | 97 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.646 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 087160 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Mârșa (în trecut, și Mârșa) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna este situată în nord-vestul județului, în Câmpia Găvanu-Burdea (parte a Câmpiei Române), pe malul drept al râului Dâmbovnic, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ601 care o leagă spre nord și est de Roata de Jos, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1), și spre sud-vest în județul Teleorman la Videle. Lângă Mârșa, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412C, care duce spre nord-est la Bucșani (unde se intersectează cu DN61) și Ogrezeni.[3]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mârșa
Români (93,08%)
Alte etnii (0,08%)
Necunoscută (6,84%)
Componența confesională a comunei Mârșa
Ortodocși (92,86%)
Alte religii (0,19%)
Necunoscută (6,95%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mârșa se ridică la 2.646 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.869 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,08%), iar pentru 6,84% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,86%), iar pentru 6,95% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Mârșa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Virginia Drăgan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată doar din satul de reședință, cu 1100 de locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 10 fete).[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2241 de locuitori în satele Mârșa și Ciupagea (ultimul preluat de la comuna Uești-Goleasca.[9]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ciupagea fiind desființat și comasat cu satul Mârșa.[10][11] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[12]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) aflată pe dreapta drumului spre Roata de Jos; și așezarea din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu) aflată pe dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca. Celelalte trei sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1890); conacul N. Cioflec (1850), ulterior Oscar Han; și conacul Dr. Lazarovici (secolul al XIX-lea).
Personalități
[modificare | modificare sursă]Criticul literar Radu G. Țeposu a lucrat ca profesor de limba și literatura română la școala din Mârșa în perioada 1978-1983.[13]
- Ilie Iorga (1928 - 2012), chitarist
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Mârșa, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Mîrșia” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 368.
- ^ „Comuna Mârșa în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ BACIU, Angela - „Interviu in memoriam cu Radu G. Țeposu”, 2009[nefuncțională]; inserat 19 februarie 2011
| ||||||||||||||||
