Păsări țesător

Pasăre țesător
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Passeriformes
Subordin:	Passeri
Familie:	Ploceidae ; Sundevall, 1836
	Modifică text

Păsările țesător fac parte din familia Ploceidae ordinul Passeriformes. Toate păsările din familia Ploceidae sunt originare din Lumea Veche, majoritatea în Africa la sud de Sahara, deși câteva trăiesc în zonele tropicale ale Asiei. Câteva specii au fost introduse în afara arealului lor natal.^[1] Numele de „țesător” a fost dat păsării datorită iscusinței cu care masculul construiește cuibul.

Arealul de răspândire

Păsările din această familie trăiesc în general în regiuni de pădure, sau tufișuri din savanele din Africa, la sud de Sahara. Numai un număr mic de specii trăiesc în regiunile tropicale din Asia.

Caractere morfologice, mod de viață

Mărimea corpului păsărilor este între 8 și 24 cm. Culoarea penajului la mascul este de culoare galben neagricioasă, cenușie neagră sau alb cu negru. Femelele au penajul de culori mai spălăcite. Păsările au cioc scurt și puternic care este gros la bază. Hrana lor constă din insecte, fructe, semințe. Numeroase specii de păsări țesător trăiesc în apropierea culturilor agricole. Ele trăiesc frecvent în colonii mari, ca „Quelea quelea”, stoluri ce pot atinge 100.000 exemplare, producând în unele cazuri pagube mari recoltelor agricole. In Africa de Est s-a constatat faptul că unele stoluri au zburat peste 1.000 km în căutare de hrană. Prădătorii lor naturali sunt vulturul, marabu și șerpii care se strecura prin intrarea îngustă de pe partea inferioară a cuibului.

Cuibul

Cuiburile lor care atârnă în arbori, se află grupate în colonii, o colonie poate cuprinde mii de păsări. El este construit prin împletire cu ciocul de masculii viu colorați care sunt poligami. Împerecherea urmează la unele specii după ce femela acceptă cuibul după o inspecție prealabilă a lui. Cuiburile au o formă rotundă, intrarea fiind pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă tubulară cu gura în jos. Materialul folosit la împletirea cuibului sunt ramuri tinere, fire de iarbă, ele fiind fixate pe ramurile arborilor, tufișuri sau pe stuf.

Taxonomie și sistematică

Familia Ploceidae a fost introdusă (ca Ploceïdes) de zoologul suedez Carl Jakob Sundevall în 1836.^[2]^[3] Studiile filogenetice au arătat că familia este soră cu o cladă care conține familiile Viduidae și Estrildidae.^[4] Strămoșul lor comun a trăit în Miocenul mijlociu, în urmă cu aproximativ 18 milioane de ani.^[5]

Un studiu filogenetic molecular realizat în 2017 de Thilina de Silva și colaboratorii săi, precum și un studiu extins al aceluiași grup publicat în 2019 au indicat că genul Ploceus, așa cum este definit în prezent, este polifiletic.^[6]^[7] O cladogramă bazată pe aceste rezultate este prezentată mai jos.^[7]

Ploceidae

Amblyospiza

Sporopipes – 2 specii

Plocepasser – 4 specii

	Philetairus

	Pseudonigrita – 2 specii

	Dinemellia

	Bubalornis – 2 specii

Euplectes – 18 specii

Ploceus – 5 specii

Quelea – 3 specii

	Pachyphantes –

	Foudia – 8 specii

	Ploceus – 2 specii

	Ploceus+Malimbus+Anaplectes – 60 + 10 + 2 = 72 specii

Genuri

Familia include 15 genuri cu un total de 122 de specii.^[8]

Imagine	Gen	Specii
	Bubalornis A. Smith, 1836	Bubalornis niger Bubalornis albirostris
	Dinemellia Reichenbach, 1863	Dinemellia dinemelli
	Plocepasser A. Smith, 1836	Plocepasser donaldsoni Plocepasser rufoscapulatus Plocepasser superciliosus Plocepasser mahali
	Histurgops Reichenow, 1887	Histurgops ruficauda
	Pseudonigrita Reichenow, 1903	Pseudonigrita arnaudi Pseudonigrita cabanisi
	Philetairus A. Smith, 1837	Philetairus socius
	Sporopipes Cabanis, 1847	Sporopipes frontalis Sporopipes squamifrons
	Amblyospiza Sundevall, 1850	Amblyospiza albifrons
	Ploceus Cuvier, 1816	Ploceus baglafecht Ploceus bannermani Ploceus batesi Ploceus nigrimentus Ploceus bertrandi Ploceus pelzelni Ploceus subpersonatus Ploceus luteolus Ploceus ocularis Ploceus nigricollis Ploceus brachypterus Ploceus alienus Ploceus melanogaster Ploceus capensis Ploceus temporalis Ploceus subaureus Ploceus xanthops Ploceus aurantius Ploceus heuglini Ploceus bojeri Ploceus castaneiceps Ploceus princeps Ploceus castanops Ploceus xanthopterus Ploceus holoxanthus Ploceus burnieri Ploceus galbula Ploceus taeniopterus Ploceus intermedius Ploceus velatus Ploceus katangae Ploceus ruweti Ploceus reichardi Ploceus vitellinus Ploceus spekei Ploceus spekeoides Ploceus cucullatus Ploceus grandis Ploceus nigerrimus Ploceus castaneofuscus Ploceus weynsi Ploceus golandi Ploceus dichrocephalus Ploceus melanocephalus Ploceus jacksoni Ploceus badius Ploceus rubiginosus Ploceus aureonucha Ploceus tricolor Ploceus albinucha Ploceus nelicourvi Ploceus sakalava Ploceus hypoxanthus Ploceus superciliosus Ploceus benghalensis Ploceus manyar Ploceus philippinus Ploceus megarhynchus Ploceus bicolor Ploceus preussi Ploceus dorsomaculatus Ploceus olivaceiceps Ploceus nicolli Ploceus insignis Ploceus angolensis Ploceus sanctithomae Ploceus flavipes
	Malimbus Vieillot, 1805	Malimbus coronatus Malimbus cassini Malimbus racheliae Malimbus ballmanni Malimbus scutatus Malimbus ibadanensis Malimbus nitens Malimbus rubricollis Malimbus erythrogaster Malimbus malimbicus
	Quelea Reichenbach, 1850	Quelea cardinalis Quelea erythrops Quelea quelea
	Anaplectes Reichenbach, 1863	Anaplectes rubriceps Anaplectes jubaensis
	Foudia Reichenbach, 1850	Foudia madagascariensis Foudia eminentissima Foudia aldabrana Foudia omissa Foudia rubra Foudia sechellarum Foudia flavicans Foudia delloni
	Brachycope Reichenow, 1900	Brachycope anomala
	Euplectes Swainson, 1829	Euplectes afer Euplectes diadematus Euplectes gierowii Euplectes hordeaceus Euplectes franciscanus Euplectes orix Euplectes nigroventris Euplectes aureus Euplectes capensis Euplectes axillaris Euplectes macroura Euplectes albonotatus Euplectes ardens Euplectes laticauda Euplectes hartlaubi Euplectes psammacromius Euplectes progne Euplectes jacksoni

Relațiile cu oamenii

Uneori provoacă pagube culturilor, în special Quelea cu cioc roșu, considerată a fi cea mai numeroasă pasăre din lume.^[9]^[10]

Galerie

Note

^ Craig, Adrian J.F.K. (2010). „Family Ploceidae (Weavers)”. În del Hoyo, J.; Elliott, A.; Christie, D.A. Handbook of the Birds of the World. 15: Weavers to New World Warblers. Barcelona, Spain: Lynx Edicions. pp. 73–197. ISBN 978-84-96553-68-2.
^ Bock, Walter J. (1994). History and Nomenclature of Avian Family-Group Names. Bulletin of the American Museum of Natural History. New York: American Museum of Natural History. pp. 157, 260.
^ Sundevall, Carl Jakob (1836). „Ornithologiskt system”. Kongliga Svenska Vetenskapsakademiens Handlingar. 23: 43–130 [74].
^ De Silva TN, Peterson AT, Perktas U (1 iulie 2019). „An extensive molecular phylogeny of weaverbirds (Aves: Ploceidae) unveils broad nonmonophyly of traditional genera and new relationships”. The Auk. 136 (3). doi:10.1093/auk/ukz041.
^ Oliveros, C.H.; et al. (2019). „Earth history and the passerine superradiation”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States. 116 (16): 7916–7925. Bibcode:2019PNAS..116.7916O. doi:10.1073/pnas.1813206116 . PMC 6475423 . PMID 30936315.
^ De Silva, T.N.; Peterson, A.T.; Bates, J.M.; Fernando, S.W.; Girard, M.G. (2017). „Phylogenetic relationships of weaverbirds (Aves: Ploceidae): A first robust phylogeny based on mitochondrial and nuclear markers”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 109: 21–32. Bibcode:2017MolPE.109...21D. doi:10.1016/j.ympev.2016.12.013. PMID 28012957.
^ ^a ^b De Silva, T.N.; Peterson, A.T.; Perktas, U. (2019). „An extensive molecular phylogeny of weaverbirds (Aves: Ploceidae) unveils broad nonmonophyly of traditional genera and new relationships”. The Auk. 136 (ukz041). doi:10.1093/auk/ukz041.
^ Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (decembrie 2023). „Old World sparrows, snowfinches, weavers”. IOC World Bird List Version 14.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 9 februarie 2024.
^ Fry, C.H. & Keith, S. (2004) The birds of Africa vol. VII. Christopher Helm, London
^ BirdLife International (2018). „Quelea quelea”. IUCN Red List of Threatened Species. 2018: e.T22719128A132125738. doi:10.2305/IUCN.UK.2018-2.RLTS.T22719128A132125738.en . Accesat în 12 noiembrie 2021.

Legături externe

Materiale media legate de Păsări țesător la Wikimedia Commons

[HBW-1] Craig, Adrian J.F.K. (2010). „Family Ploceidae (Weavers)”. În del Hoyo, J.; Elliott, A.; Christie, D.A. Handbook of the Birds of the World. 15: Weavers to New World Warblers. Barcelona, Spain: Lynx Edicions. pp. 73–197. ISBN 978-84-96553-68-2.

[2] Bock, Walter J. (1994). History and Nomenclature of Avian Family-Group Names. Bulletin of the American Museum of Natural History. New York: American Museum of Natural History. pp. 157, 260.

[3] Sundevall, Carl Jakob (1836). „Ornithologiskt system”. Kongliga Svenska Vetenskapsakademiens Handlingar. 23: 43–130 [74].

[4] De Silva TN, Peterson AT, Perktas U (1 iulie 2019). „An extensive molecular phylogeny of weaverbirds (Aves: Ploceidae) unveils broad nonmonophyly of traditional genera and new relationships”. The Auk. 136 (3). doi:10.1093/auk/ukz041.

[5] Oliveros, C.H.; et al. (2019). „Earth history and the passerine superradiation”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States. 116 (16): 7916–7925. Bibcode:2019PNAS..116.7916O. doi:10.1073/pnas.1813206116 . PMC 6475423 . PMID 30936315.

[silva2017-6] De Silva, T.N.; Peterson, A.T.; Bates, J.M.; Fernando, S.W.; Girard, M.G. (2017). „Phylogenetic relationships of weaverbirds (Aves: Ploceidae): A first robust phylogeny based on mitochondrial and nuclear markers”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 109: 21–32. Bibcode:2017MolPE.109...21D. doi:10.1016/j.ympev.2016.12.013. PMID 28012957.

[silva2019-7] De Silva, T.N.; Peterson, A.T.; Perktas, U. (2019). „An extensive molecular phylogeny of weaverbirds (Aves: Ploceidae) unveils broad nonmonophyly of traditional genera and new relationships”. The Auk. 136 (ukz041). doi:10.1093/auk/ukz041.

[ioc-8] Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (decembrie 2023). „Old World sparrows, snowfinches, weavers”. IOC World Bird List Version 14.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 9 februarie 2024.

[9] Fry, C.H. & Keith, S. (2004) The birds of Africa vol. VII. Christopher Helm, London

[10] BirdLife International (2018). „Quelea quelea”. IUCN Red List of Threatened Species. 2018: e.T22719128A132125738. doi:10.2305/IUCN.UK.2018-2.RLTS.T22719128A132125738.en . Accesat în 12 noiembrie 2021.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]