Parlamentul Republicii Moldova

Tip
Parlamentul Republicii Moldova

legislatura a XI-a
Tip	Unicameral
Țară	Republica Moldova
Istoric
Fondat	23 mai 1991
Precedat de	Sovietul Suprem al RSS Moldovenești
Conducere
Președintele Parlamentului	Igor Grosu, PAS din 29 iulie 2021
Vicepreședinta Parlamentului	Doina Gherman, PAS din 1 februarie 2024
Vicepreședintele Parlamentului	Vlad Batrîncea, BCS din 29 noiembrie 2019
Structură
Membri	101

Grupuri politice	Guvern (62) PAS (62) Opoziția (37) BCS (26) PSRM (18) PCRM (8) Neafiliați (12)
Alegeri
Ultimele alegeri	11 iulie 2021
Sediu
Palatul Parlamentului, Chișinău, Moldova
Website
https://parlament.md/
Modifică date / text

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu minim 52 de voturi. În prezent această funcție este exercitată de către Igor Grosu, deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea sau nevalidarea mandatului de deputat. Mandatul este nevalidat în cazul încălcării legislației electorale.

Parlamentul se întrunește la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri. Mandatul Parlamentului se prelungește pînă la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.^[1]

Parlamentul Republicii Moldova este succesorul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești.

Istorie

Primele alegeri parlamentare din Moldova moderne au avut loc în aprilie 1990. Apoi a rămas Consiliul Suprem al RSS Moldovenească, care la 23 mai 1991 a fost redenumit Parlamentul Republicii Moldova. 83% dintre deputați au fost membri ai Partidului Comunist din Moldova. Unii dintre ei făceau parte din Frontul Popular. Toți membrii Frontului Popular au avut 25% din mandate.

Următoarele alegeri au avut loc pe 22 martie 1998. PCRM le-a câștigat cu 40 de locuri.

După alegerile anticipate din 25 februarie 2001, locurile în parlament au fost distribuite după cum urmează: PCRM – 71 mandate, blocul preelectoral „Alianța Braghiș” – 19 mandate, PPCD – 11 mandate. Eugenia Ostapciuc a devenit președinte al parlamentului.

La 6 martie 2005 au avut loc următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova. În campania electorală au fost implicați 23 de candidați: 2 blocuri electorale, 9 partide sau mișcări socio-politice și 12 candidați independenți. Pentru prima dată, a fost stabilită o calificare electorală de 6% pentru partidele politice, 9% pentru un bloc electoral format din două formațiuni și 12% pentru un bloc electoral format din trei sau mai multe formațiuni. Pentru candidații independenți, calificarea electorală a rămas la 3%. La vot au participat 64,84% din alegătorii incluși în listele electorale. PCRM a câștigat 45,98% din voturi (56 de locuri), blocul Moldova Democrată – 28,53% (34 mandate), CDPP – 9,07% (11 locuri).

Următoarele alegeri au avut loc la 5 aprilie 2009. PCRM le-a câștigat, primind 49,48% din voturi și 60 de locuri. De asemenea, trei formațiuni de opoziție au fost alese în parlament: PL – 13,13% din voturi și 15 mandate, PLDM – 12,43% din voturi și 15 mandate, AMN – 9,77% și 11 mandate. Rezultatele alegerilor au provocat revolte de masă în capitala Moldovei.

În urma alegerilor anticipate din 29 iulie 2009, locurile în parlament au fost distribuite astfel: PCRM – 48 mandate, PLDM – 18 mandate, PL – 15 mandate, PDM – 13 mandate și AMN – 7 mandate. Mihai Ghimpu a fost ales președinte al parlamentului ^[2]. La 11 septembrie 2009 Președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a demisionat, iar Președintele Parlamentului Mihai Ghimpu a devenit președinte ^[3]^[4].

Întrucât Parlamentul nu a reușit să aleagă Președintele la 28 septembrie 2010, iar Președintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu, a dizolvat al 18-lea Parlament. Alegerile parlamentare anticipate au fost programate pentru 28 noiembrie 2010. Potrivit rezultatelor patru partide au trecut în Parlamentul Republicii Moldova: PCRM – 39,34% și 42 mandate, PLDM – 29,42% și 32 mandate, PDM – 12,70% și 15 mandate, PL – 9,96% și 12 mandate. Marian Lupu a fost ales președinte al parlamentului. ^[5]

În data de 25 aprilie 2013, președintele Parlamentului Marian Lupu a fost demis din funcție prin votul a 76 de deputați ai Partidului Comunist, Partidului Liberal Democrat, Partidului Socialist, unor deputați care erau "reformatori" ai Partidului Liberal și ai unor deputați independenți ^[6]. În aceeași zi Liliana Palihovici ^[7]^[8] a devenit președinte interimar al Parlamentului la 30 mai 2013. Igor Corman a fost ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova prin votul a 58 de deputați ai Partidului Liberal Democrat și Partidului Democrat, membri ai „reformatorilor" Partidului Liberal și ai unor membri neafiliați ^[9].

Următoarele alegeri au avut loc la 30 noiembrie 2014. A câștigat PSRM, primind 20,51% din voturi și 25 de mandate. De asemenea, PLDM a primit 20,16% din voturi și 23 de mandate, PCRM – 17,48% din voturi și 21 de mandate, PDM – 15,80% din voturi și 19 mandate, PL – 9,67% voturi și 13 mandate.

La 23 ianuarie 2015, Andrian Candu a fost ales președinte al parlamentului. La 12 februarie 2015 Iurie Leancă obține vot de neîncredere pentru funcția de prim-ministru. Candidatul Chiril Gaburici la funcția de prim-ministru obține vot de încredere la 18 februarie 2015, astfel au fost evitate alegerile parlamentare anticipate. La 12 iunie Chiril Gaburici a anunțat despre demisia sa din funcția de prim-ministru. 30 iulie 2015, Valeriu Streleț a reușit să obțină un vot de încredere în funcția de prim-ministru, după ce a primit sprijin din partea PLDM, PDM și PL, astfel că parlamentul a reușit să evite alegerile parlamentare anticipate. La 29 octombrie 2015, Valeriu Streleț a fost demis din voturile PSRM, PCRM și PDM. La 21 decembrie 2015, 14 deputați din fracțiunea PCRM și-au anunțat retragerea din fracțiune și crearea Platformei social-democrate în Parlament.

La 20 ianuarie 2016, Pavel Filip a reușit să obțină un vot de încredere în postul de prim-ministru, după ce a primit sprijinul PDM, Platformei Social Democrate, PL și 8 deputați din PLDM, evitând astfel alegerile parlamentare anticipate.

La 8 iunie 2019, Zinaida Greceanîi a fost aleasă pentru funcția de președinte al parlamentului, funcție pe care și-o asumă și în prezent, iar Maia Sandu a fost votată de către 61 de deputați pentru a ocupa postul de prim-ministru al Republicii Moldova.

Fracțiuni parlamentare

Pentru a forma organele de lucru și a organiza activitatea parlamentului, deputații constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puțin 5 deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali, precum și fracțiuni parlamentare cu aceeași componență numerică din deputați independenți. Fracțiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a parlamentului.

Cei 101 deputați aleși în cadrul scrutinului din 11 iulie 2021 au constituit 3 fracțiuni parlamentare:^[10]

Fracțiune	Președintele partidului	Liderul fracțiunii	Numărul de deputați
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)	Igor Grosu	Doina Gherman	62
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS)	Igor Dodon (PSRM)	Vlad Batrîncea	26
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS)	Vladimir Voronin (PCRM)	Vlad Batrîncea	26
Deputați neafiliați	–	–	12

Conducerea


Președintele Parlamentului Republicii Moldova
Igor Grosu (PAS)
Vicepreședinții Parlamentului Republicii Moldova
Doina Gherman (PAS)	Vlad Batrîncea (BCS)

Comisiile parlamentare

Componența comisiilor parlamentare este următoarea (ultima actualizare la 24 mai 2023):^[11]

Comisia juridică, numiri și imunități:
- Președintă – Veronica Roșca (PAS)
- Vicepreședinte – Vasile Grădinaru (PAS)
- Vicepreședinte – Radu Mudreac (BCS)
- Secretar – Igor Chiriac (PAS)
- Membri – Olesea Stamate (PAS), Artemie Cătănoi (PAS), Boris Popa (PAS), Roman Roșca (PAS), Corneliu Furculiță (BCS).

Comisia economie, buget și finanțe:
- Președinte – Radu Marian (PAS)
- Vicepreședintă – Valentina Manic (PAS)
- Vicepreședinte – Dorian Istratii (PAS)
- Vicepreședinte – Petru Burduja (BCS)
- Secretar – Victor Spînu (PAS)
- Membri – Vasile Șoimaru (PAS), Ion Poia (PAS), Oleg Reidman (BCS), Inga Sibova (BCS), Vadim Fotescu (independent).

Comisia securitate națională, apărare și ordine publică:
- Președinte – Lilian Carp (PAS)
- Vicepreședintă – Ana Racu (PAS)
- Secretar – Constantin Starîș (BCS)
- Membri – Boris Marcoci (PAS), Oazu Nantoi (PAS), Ion Șpac (PAS), Andrian Cheptonar (PAS), Adrian Albu (BCS), Fiodor Gagauz (BCS).

Comisia politică externă și integrare europeană:
- Președintă – Ina Coșeru (PAS)
- Vicepreședinte – Ion Groza (PAS)
- Vicepreședinte – Bogdan Țîrdea (BCS)
- Secretar – Alina Dandara (PAS)
- Membri – Doina Gherman (PAS), Mihail Druță (PAS), Vitalie Jacot (PAS), Vlad Batrîncea (BCS), Alexandr Nesterovschi (independent).

Comisia drepturile omului și relații interetnice:
- Președinte – Grigore Novac (BCS)
- Vicepreședintă – Natalia Davidovici (PAS)
- Secretar – Angela Munteanu-Pojoga (PAS)
- Membri – Vitalie Gavrouc (PAS), Evghenia Cojocari (PAS), Nicolai Rusol (BCS), Denis Ulanov (independent).

Comisia administrație publică și dezvoltare regională:
- Președintă – Larisa Voloh (PAS)
- Vicepreședinte – Petru Frunze (PAS)
- Secretar – Ivanna Koksal (BCS)
- Membri – Efimia Bandalac (PAS), Ersilia Qatrawi (PAS), Grigore Grădinaru (PAS), Vladimir Voronin (BCS), Irina Lozovan (independentă), Marina Tauber (independentă).

Comisia mediu, climă și tranziție verde:
- Președinte – Valeriu Muduc (BCS)
- Vicepreședintă – Mariana Cușnir (PAS)
- Secretar – Ion Babici (PAS)
- Membri – Veronica Briceag (PAS), Iulia Dascălu (PAS), Roman Roșca (PAS), Ana Speianu (PAS), Eduard Smirnov (BCS), Alla Pilipețcaia (BCS)

Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media:
- Președintă – Liliana Nicolaescu-Onofrei (PAS)
- Vicepreședinte – Virgiliu Pîslariuc (PAS)
- Vicepreședintă – Adela Răileanu (BCS)
- Secretar – Marcela Adam (PAS)
- Membri – Maria Gonța (PAS), Marcela Nistor (PAS), Larisa Novac (PAS), Eugeniu Sinchevici (PAS), Elena Beleacova (BCS), Diana Caraman (BCS), Gaik Vartanean (independent), Petru Jardan (independent).

Comisia agricultură și industrie alimentară:
- Președinte – Alexandr Trubca (PAS)
- Vicepreședinte – Chiril Tatarlî (BCS)
- Secretar – Viorel Barda (PAS)
- Membri – Oleg Canațui (PAS), Gheorghe Ichim (PAS), Valentina Ghețu (PAS), Alexandr Suhodolski (BCS), Said-Muhmat Amaev (BCS).

Comisia protecție socială, sănătate și familie:
- Președinte – Adrian Belîi (PAS)
- Vicepreședintă – Marina Morozova (PAS)
- Vicepreședintă – Liliana Grosu (PAS)
- Vicepreședinte – Vladimir Odnostalco (BCS)
- Secretar – Maria Pancu (PAS)
- Membri – Ana Oglinda (PAS), Alla Darovannaia (BCS), Reghina Apostolova (independentă), Veaceslav Nigai (independent).

Comisia de control al finanțelor publice:
- Președintă – Tatiana Cunețchi (BCS)
- Vicepreședinte – Vasile Porțevschi (PAS)
- Secretar – Mihail Leahu (independent)
- Membri – Gheorghe Cojoc (PAS), Zinaida Greceanîi (BCS), Vasile Bolea (independent), Victoria Cazacu (independentă).

Biroul permanent^[12]

Igor Grosu (PAS) – Președintele Parlamentului
Doina Gherman (PAS) – Vicepreședinta Parlamentului
Vlad Batrîncea (BCS) – Vicepreședintele Parlamentului
Adrian Belîi (PAS)
Ion Groza (PAS)
Liliana Nicolaescu-Onofrei (PAS)
Veronica Roșca (PAS)
Lilian Carp (PAS)
Radu Marian (PAS)
Larisa Voloh (PAS)
Vladimir Odnostalco (BCS)
Corneliu Furculiță (BCS)
Constantin Starîș (BCS)

Structura legislativelor

Legislatura 1990–1994

Articol principal: Alegeri legislative în Republica Moldova, 1990.

În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă și organizații obștești. Numărul acestora varia de la o circumscripție electorală la alta; de la 2 la 20 de persoane. În urma scrutinului, în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a de atunci, au fost aleși 371 de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți în campania electorală de noile formațiuni politice – Frontul Popular din Moldova, Mișcarea „Unitate – Edinstvo”, și de Partidul Comunist al Moldovei.

La 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 – a Declarația de Independență a Republicii Moldova. De asemenea, au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema și Imnul de Stat al Republicii Moldova.

În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la una prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției de Președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia.

În urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993 Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin parlamentar anticipat pentru 27 februarie 1994. De asemenea, a fost adoptată o nouă lege electorală, prin care s-a trecut de la sistemul electoral majoritar la cel proporțional, fiind prevăzută și micșorarea numărului de deputați până la 104 persoane. Ulterior, conform art.60, alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, numărul de mandate în Parlament a fost redus până la 101.^[13]

Legislatura 1994–1998

Articole principale: Alegeri legislative în Republica Moldova, 1994 și Legislatura 1994-1998 (Republica Moldova).

	Forțe politice	Numărul de deputați
53,85%	PDAM	56
46,15%	Opoziție	48
Partidul Democrat Agrar din Moldova (56) · Partidul Socialist și Mișcarea Unitate-Единство” (28) · Blocul Țăranilor și Intelectualilor (11) · Alianța Frontului Popular Creștin Democrat (9)

Legislatura 1998–2001

Articole principale: Alegeri legislative în Republica Moldova, 1998 și Legislatura 1998-2001 (Republica Moldova).

La alegerile parlamentare din 22 martie 1998 au participat 29 de partide, mișcări și organizații social-politice și 67 de candidați independenți. În urma scrutinului au acces în parlament 4 formațiuni politice: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova cu 40 de mandate, Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” – 26 de mandate, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” – 24 mandate și Partidul Forțelor Democratice – 11 mandate. Deoarece niciunul din partide nu a acumulat majoritatea de 51 de mandate, pentru prima dată în republică a fost constituită o coaliție de guvernământ – ”Alianța pentru Democrație și Reforme” (ADR), care a întrunit 60 de deputați din cadrul blocurilor electorale CDM, PMDR și PFD. Președinte al parlamentului a fost ales Dumitru Diacov. Însă, în a doua jumătate a anului 1999 un grup de deputați a părăsit alianța, ADR rămânând doar cu 40 de deputați. La 5 iulie 2000, cu o majoritate constituțională de voturi, parlamentul a operat o serie de modificări în Constituție, în urma căreia s-a trecut de la un regimul politic semi-prezidențial la un unul parlamentar. În urma modificărilor, alegerea Președintelui Republicii Moldova se efectuează de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin trei cincimi din numărul deputaților aleși. În urma acestei reforme constituționale, în decembrie 2000, după expirarea mandatului Președintelui Republicii Moldova în exercițiu, Parlamentul a inițiat procedura alegerii unui nou Președinte. Dar, deoarece nu s-a reușit alegerea șefului statului, în conformitate cu noile prevederi constituționale, Președintele Republicii Moldova în exercițiu a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate – 25 februarie 2001.^[14]

Legislatura 1998–1999

	Forțe politice	Numărul de deputați
60,4%	ADR	61
39,6%	Opoziție	40
Partidul Comuniștilor (40) · Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” (26) · Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (24) · Partidul Forțelor Democratice (11)

Legislatura 1999–2001

	Forțe politice	Numărul de deputați
47,5%	ADR	48
52,5%	Forțe proguvernamentale	53
Partidul Comuniștilor (40) · Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (20) · Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” (18) · Partidul Forțelor Democratice (10) · Frontul Popular Creștin Democrat (8) · Deputați neafiliați (5)

Legislatura 2001–2005

Articole principale: Alegeri legislative în Republica Moldova, 2001 și Legislatura 2001-2005 (Republica Moldova).

Președinte al Parlamentului a fost aleasă Eugenia Ostapciuc. În funcția de șef al statului majoritatea parlamentară, care aparținea PCRM, l-a ales pe Vladimir Voronin.

	Forțe politice	Numărul de deputați
70,3%	PCRM	71
29,7%	Opoziție	30
Partidul Comuniștilor (71) · Alianța Braghiș (19) · Partidul Popular Creștin Democrat (11)

Legislatura 2005–2009

Articole principale: Legislatura 2005-2009 (Republica Moldova) și Alegeri legislative în Republica Moldova, 2005.

Legislatura 2005–2008

	Forțe politice	Numărul de deputați
55,5%	PCRM	56
44,5%	Opoziție	45
Partidul Comuniștilor (56) · Alianța „Moldova Noastră” (23) · Partidul Popular Creștin Democrat (11) · Partidul Democrat (8) · Partidul Social-Liberal (3)

Legislatura 2008–2009

	Forțe politice	Numărul de deputați
55,5%	PCRM	56
44,5%	Opoziție	45
Partidul Comuniștilor (56) · Alianța „Moldova Noastră” (16) · Deputați neafiliați (12) · Partidul Democrat (10) · Partidul Popular Creștin Democrat (7)

Legislatura aprilie–iulie 2009

Articole principale: Alegeri legislative în Republica Moldova, aprilie 2009 și Legislatura aprilie-iulie 2009 (Republica Moldova).

	Forțe politice	Numărul de deputați
59,4%	PCRM	60
40,6%	Opoziție	41
Partidul Comuniștilor (60) · Partidul Liberal (15) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (15) · Alianța „Moldova Noastră” (11)

Legislatura 2009–2010

Articole principale: Legislatura 2009-2010 (Republica Moldova) și Alegeri legislative în Republica Moldova, iulie 2009.

Legislatura 2009–2010

	Forțe politice	Numărul de deputați
52,5%	AIE	53
47,5%	Opoziție	48
Partidul Comuniștilor (48) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (18) · Partidul Liberal (15) · Partidul Democrat (13) · Alianța „Moldova Noastră” (7)

Legislatura 2010

	Forțe politice	Numărul de deputați
52,5%	AIE	53
47,5%	Opoziție	48
Partidul Comuniștilor (43) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (18) · Partidul Liberal (15) · Partidul Democrat (13) · Deputați neafiliați («Moldova Unită», Mișcarea Acțiunea Europeană, 7) · Alianța „Moldova Noastră” (5) ·

Legislatura 2010–2014

Articole principale: Legislatura 2010-2014 (Republica Moldova) și Alegeri legislative în Republica Moldova, 2010.

Legislatura 2010–2012

	Forțe politice	Numărul de deputați
58,5%	AIE	59
41,5%	Opoziție	42
Partidul Comuniștilor (42) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (32) · Partidul Democrat (15) · Partidul Liberal (12)

Legislatura 2012–2013

	Forțe politice	Numărul de deputați
57,5%	AIE	58
42,5%	Opoziție	43
Partidul Comuniștilor (34) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (31) · Partidul Democrat (15) · Partidul Liberal (12) · Deputați neafiliați (RSRM, «Renaștere», PAD, 9)

Legislatura 2013–2014

	Forțe politice	Numărul de deputați
52,5%	CPE	53
47,5%	Opoziție	48
Partidul Comuniștilor (34) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (31) · Partidul Democrat (15) · Partidul Liberal Reformator (7) · Deputați neafiliați (RSRM, «Renaștere», PAD, 9) · Partidul Liberal (5)

Legislatura 2014–2019

Articole principale: Legislatura 2014-2019 (Republica Moldova) și Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014.

Legislatura 2014–2015

	Forțe politice	Numărul de deputați
39,6%	APME	40
60,4%	Opoziție	61
Partidul Socialiștilor (25) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (21) · Partidul Comuniștilor (21) · Partidul Democrat (19) · Partidul Liberal (13) · Deputați neafiliați (2)

Legislatura 2015 (iulie–septembrie)

	Forțe politice	Numărul de deputați
51,5%	AIE 3	52
48,5%	Opoziție	49
Partidul Socialiștilor (24) · Partidul Comuniștilor (21) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (20) · Partidul Democrat (19) · Partidul Liberal (13) · Deputați neafiliați (4)

Legislatura 2015 (septembrie–ianuarie)

	Forțe politice	Numărul de deputați
50,5%	AIE 3	51
49,5%	Opoziție	50
Partidul Socialiștilor (24) · Partidul Comuniștilor (21) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (19) · Partidul Democrat (19) · Partidul Liberal (13) · Deputați neafiliați (5)

Legislatura 2016–2017

	Forțe politice	Numărul de deputați
32,67%	PDM & PL	33
67,33%	Opoziție	68
Partidul Socialiștilor (24) · Partidul Democrat (20) · Partidul Liberal (13) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (12) · Partidul Comuniștilor (7) · Deputați neafiliați (25)

Legislatura 2017 (din luna mai)

	Forțe politice	Numărul de deputați
40,60%	PDM	41
59,40%	Opoziție	60
Partidul Democrat (41) · Partidul Socialiștilor (24) · Partidul Popular European (10) · Partidul Liberal (10) · Partidul Comuniștilor (7) · Partidul Liberal Democrat din Moldova (5) · Deputați neafiliați (4)

Legislatura 2019–2021

Articole principale: Legislatura 2019-2023 (Republica Moldova) și Alegeri legislative în Republica Moldova, 2019.

Legislatura 2019 (iunie–noiembrie)

	Forțe politice	Numărul de deputați
60.39%	PAS+DA+PSRM	61
39.61%	Opoziție	40
Partidul Socialiștilor (36) · Partidul Democrat (29) · Partidul Acțiune și Solidaritate (13) · „Platforma DA” (12) · Partidul „ȘOR” (7) · Deputați neafiliați (3)

Legislatura 2019–2020 (noiembrie–martie)

	Forțe politice	Numărul de deputați
35.64%	PSRM	36
64.36%	Opoziție	65
Partidul Socialiștilor (36) · Partidul Democrat (29) · Partidul Acțiune și Solidaritate (14) · „Platforma DA” (11) · Partidul „ȘOR” (7) · Deputați neafiliați (3)

Legislatura 2020 (martie–noiembrie)

	Forțe politice	Numărul de deputați
47.5%	PSRM + PDM	48
52.5%	Opoziție	53
Partidul Socialiștilor (36) · Partidul Democrat (11) · Partidul Acțiune și Solidaritate (15) · „Platforma DA” (11) · Partidul „ȘOR” (9) · Pro Moldova (9) · Deputați neafiliați (4)

Legislatura 2020–2021 (noiembrie–aprilie)

	Forțe politice	Numărul de deputați
51,5%	PSRM + PPȘ + neafiliați	52
48,5%	Opoziție	49
Partidul Socialiștilor (37) · Partidul Democrat (11) · Partidul Acțiune și Solidaritate (15) · „Platforma DA” (11) · Partidul „ȘOR” (9) · Pro Moldova (7) · Deputați neafiliați (11)

Legislatura 2021–2025

Articole principale: Legislatura 2021-2025 (Republica Moldova) și Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021.

	Forțe politice	Numărul de deputați
62,37%	PAS	63
37,63%	Opoziție	38
Partidul Acțiune și Solidaritate (63) · Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (27) · Deputați neafiliați (11)