Statul Independent al Croației

Statul Independent al Croației
Croația
Nezavisna Država Hrvatska
—  Stat marionetă dependent de Germania Nazistă  —
←  – →
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
Lijepa naša domovino
Localizare
Localizare
Localizare
CapitalăZagreb
Limbăcroată
ReligieCatolicism
Guvernare
Formă de guvernaredictatură
Rege 
 - 1941-1943Tomislav II
Poglavnik 
 - 1941-1945Ante Pavelić
LegislativNu avea
Istorie
Epoca istoricăAl Doilea Război Mondial
Date statistice
Populație 
 - est.6.300.000 loc.
Economie
MonedăKuna croată
În prezent parte din
 Bosnia și Herțegovina
 Croația
 Serbia
 Slovenia
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Statul Independent al Croației (în croată Nezavisna Država Hrvatska, chirilic: Независна Држава Хрватска, NDH; în germană Unabhängiger Staat Kroatien; în italiană Stato Indipendente di Croazia) a fost un stat marionetă fascist în Europa. A fost format în aprilie 1941 după ocuparea Regatului Iugoslaviei de către puterile Axei odată cu împărțirea acestui stat între Germania Nazistă și Italia Fascistă. Din punct de vedere geografic cuprindea marea majoritate a teritoriului actual al Croației cu excepția unor porțiuni din litoralul dinaric care au fost alipite Italiei. De asemenea conținea și întreg teritoriul actual al Bosniei și Herțegovinei precum și câteva teritorii din actuala Slovenie și Serbia.

A fost un stat fascist condus de organizația Ustaša, formată în 1929 cu ajutorul Italiei. Scopul acesteia era de a crea un stat omogen din punct de vedere etnic prin eliminarea, deportarea și asimilarea populației sârbe. Mișcările de extremă dreapta croate din perioada Războiului de Independență a Croației s-au inspirat din moștenirea acestui stat contribuind la sporirea tensiunilor interetnice din regiune. Faptul că statul actual Croația recunoaște în constituția sa Statul Independent al Croației ca predecesor istoric este actualmente un motiv de dezbatere. În 1941 avea un teritoriu de 115.133 km2.[1]

Zonele de influență

[modificare | modificare sursă]

De la înființarea sa până în anul 1943 Croația a fost împărțită într-un condominiu de către Germania și Italia,[2] cele două părți fiind considerate ca fiind zonele de influență sau de ocupație germană și italiană.[3][4][5][6][7] In urma capitularii Italiei, Germania își extinde controlul asupra întregului teritoriu iar Croației îi este permis să capete o parte dintre regiunile iugoslave anexate de Italia în 1941.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Lohse, Alexandra (). „Croatia”. În Megargee, Geoffrey P.; White, Joseph R. Camps and Ghettos under European Regimes Aligned with Nazi Germany. The United States Holocaust Memorial Museum Encyclopedia of Camps and Ghettos, 1933–1945. III. Bloomington, Indiana: Indiana University Press. p. 47. ISBN 978-0-25302-386-5. 
  2. ^ Tomasevich 2001, p. 60.
  3. ^ Baumann, Gawrych & Kretchik 2004, p. 13.
  4. ^ Frucht, Richard C. (2005). Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture. p. 429. ABC-CLIO; ISBN: 1-57607-800-0
    The NDH was in fact an Italo-German condominium. Both Nazi Germany and fascist Italy had spheres of influence in the NDH and stationed their own troops there. („SIC a fost de fapt un condominiu italo-german. Germania Nazistă și Italia fascistă aveau ambele sfere de influență în SIC și și-au staționat trupe acolo”)
  5. ^ Pavlowitch (2008), p. 15
  6. ^ Cohen 1996, p. 91.
  7. ^ Hoare (2006), p. 15

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Ambrose, S. The Victors – The Men of World War II, Simon & Schuster, London, 1998. ISBN 978-0-7434-9242-3
  • Cohen, Philip J., Riesman, David; Serbia's secret war: propaganda and the deceit of history; Texas A&M University Press, 1996 ISBN 0-89096-760-1 [1]
  • Deutschland Military Tribunal (). Trials of war criminals before the Nuernberg Military Tribunals under Control Council Law no. 10 : Nuernberg Oct. 1946 - April 1949 Vol. 11 The High Command case. The Hostage case. Case 12. US v. von Leeb. Case 7. US v. List. Washington: United States Government Printing Office. OCLC 247746272. 
  • Encyclopædia Britannica, 1943 – Book of the year, page 215, Entry: Croatia.
  • Encyclopædia Britannica, Edition 1991 Macropædia, Vol. 29, page 1111.
  • Fein, Helen: Accounting for Genocide – Victims and Survivors of the Holocaust, The Free Press, New York, Edition 1979, pages 102, 103.
  • Hoare, Marko Attila (). Genocide and Resistance in Hitler's Bosnia: The Partisans and the Chetniks 1941–1943. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-726380-1. 
  • Hory, Ladislaus and Broszat, Martin: Der Kroatische Ustascha-Staat, 1941–1945, Stuttgart, 1964.
  • Krizman, Bogdan (). Pavelić između Hitlera i Mussolinija [Pavelić between Hitler and Mussolini]. Zagreb: Globus. OCLC 7833178. 
  • Lisko, T. and Canak, D., Hrvatsko Ratno Zrakoplovstvo u Drugome Svejetskom Ratu (The Croatian Airforce in the Second World War), Zagreb, 1998. ISBN 953-97698-0-9.
  • Encyclopedia of the Holocaust, Vol. 2, Independent State of Croatia entry.
  • Maček, Vladko: In the Struggle for Freedom Robert Speller & Sons, New York, 1957.
  • Munoz, A.J., For Croatia and Christ: The Croatian Army in World War II 1941–1945, Axis Europa Books, Bayside NY, 1996. ISBN 1-891227-33-5.
  • Neubacher, Hermann: Sonderauftrag Suedost 1940–1945, Bericht eines fliegendes Diplomaten, 2. durchgesehene Auflage, Goettingen 1956.
  • Pavlowitch, Stevan K. (). Hitler's new disorder: the Second World War in Yugoslavia. Columbia University Press. ISBN 0-231-70050-4. 
  • Russo, Alfio: Revoluzione in Jugoslavia, Roma 1944.
  • Shaw, L., Trial by Slander: A Background to the Independent State of Croatia, Harp Books, Canberra, 1973. ISBN 0-909432-00-7
  • Savic, D. and Ciglic, B. Croatian Aces of World War II, Osprey Aircraft of the Aces −49, Oxford, 2002. ISBN 1-84176-435-3.
  • Tanner, Marcus. Croatia: A Nation Forged in War. New Haven: Yale University Press. 1997.
  • Thomas, N., Mikulan, K. and Pavelic, D. Axis Forces in Yugoslavia 1941–45 Osprey, London, 1995. ISBN 1-85532-473-3
  • Tomasevich, Jozo. War and Revolution in Yugoslavia 1941–1945: Occupation and Collaboration, Stanford, Cal., Stanford University Press, 2001. ISBN 0-8047-3615-4
  • Tomasevich, Jozo; War and Revolution in Yugoslavia, 1941–1945: The Chetniks, Volume 1; Stanford University Press, 1975 ISBN 978-0-8047-0857-9 [2]
  • Worldmark Encyclopedia of the Nations, Europe, edition 1995, page 91, entry: Croatia.
 Acest articol despre Croația este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Statul_Independent_al_Croației&oldid=16335623