Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)

Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Pe Stejerișul Mare; priveliște asupra Țării Bârsei
Localizarea rezervației pe harta țării (punctul marchează aproximativ centrul ariei protejate)
Localizarea rezervației pe harta județului (punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Poziția	Județul Brașov România
Cel mai apropiat oraș	Brașov
Coordonate	45°38′20″N 25°33′26″E () / 45.63889°N 25.55722°E^[1]
Suprafață	16,30 ha
Înființare	declarat - 1980 reconfirmat - 2000
Modifică date / text

Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip botanic) situată în România, pe teritoriul administrativ al județului Brașov.

Localizare

Aria naturală „Stejerișul Mare” este situată în nord-vestul Masivului Postăvarul (între acesta și Depresiunea Brașovului), în partea sud-vestică a municipiului Brașov, (în latura vestică a cartierului Șchei), pe culmea Stejerișul Mare, în imediata apropiere a drumului național DN1E, spre Poiana Brașov^[2].

Descriere

Rezervația naturală cu o suprafață de 16,30 hectare^[3] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)^[4] și reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură.

În arealul rezervației, în partea nordică a acesteia se află o formațiune (abrupt stâncos atribuit Jurasicului, numit Colții Corbului Mare) geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului.

Floră

Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase.

Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), în asociere cu gorun (Quercus petraea), jugastru (Acer campestre) precum și tufărișuri cu specii de: alun (Corylus avellana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), curpen de pădure (Climatis vitalba) sau soc (Sambucus nigra).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice stâncăriilor), printre care: piperul-lupului (Asarum europaeum)^[5], flămânzică (Draba nemerosa), clopoțelul de munte (Campanula carpatica), vinariță (Asperula odorata), steliță vânătă (Aster amellus), gălbinele (Lysimachia punctata)^[6], sânziene albe (Galium mollugo), dumbăț (Teucrium chamaedrys), sugărel (Teucrium montanum), strașnic (Asplenium thricomanes), coroniște (Coronilla varia), păiușul (Festuca cinerea), iarbă-mare (Achnatherum calamagrostis), alior (Euphorbia cyparissias)^[7], sclipeți (Potentilla erecta), albăstriță (Centaurea micranthos).^[8], sipică (Scobiosa ochroleuca)^[9], brândușă de toamnă (Crocus banaticus) sau păștiță (Anemone nemerosa)^[10].

Căi de acces

Drumul național DN1E pe ruta: Brașov - Poiana Brașov, înainte de a ajunge în Poiană, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de Belvedere, pe partea dreaptă a șoselei se află rezervația.
Poteca turistică triunghi galben dinspre Brașov sau Poiana Brașov

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale protejate sau zone de agrement), astfel:

Biserica de lemn din stațiunea montană Poiana Brașov, ce poartă hramul „Sfântului Ioan”.
Turnul Alb construit între anii 1460 - 1494.
Turnul Negru construit în secolul al XV-lea ca turn de observație a Cetății Brașovului.
Muntele Tâmpa, arie naturală protejată (150 ha) aflată în partea sudică a municipiului Brașov, la baza căreia se află vestigiile istorice (turnuri de pază) Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor.
Pietrele lui Solomon, zonă turistică de agrement aflată în partea sud-vestică a cartierului Șcheii Brașovului (arie naturală cu formațiuni geologice megalitice, abrupturi calcaroase și cheiuri formate de apele pârâului Valea cu Apă. Aici se desfășoară în fiecare an, în prima duminică după Paști, serbarea câmpenească a Junilor Brașovului.

Vezi și

Note

^ en Eunis.eea.europa.eu - Stejerisul Mare Nature Reserve (coords); accesat la 24 iulie 2012
^ Nature Reserve - Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) - delimitarea ariei protejate
^ „Econ.unitbv Universitatea Transilvania - Arii naturale protejate din județul Brașov”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 29 septembrie 2011.
^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 24 iulie 2012
^ Specia floristică Asarum europaem mai este cunoscută și sub denumirea de pochivnic
^ Lysimachia punctata, plantă cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea de iarbă de lungoare
^ Euphorbia cyparissias este specie ierboasă cunoscută în unele zone ale țării și sub denumirea de laptele-câinelui sau laptele-cucului
^ Apmbv.anpm.ro Agenția Regională pentru Protecția Mediului Brașov^{[nefuncțională]}
^ Sipica este cunoscută în unele zone ale țării și sub denumirea de rueni sau năsturaș-de-bube
^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în 5 martie 2012, la Wayback Machine.; accesat la 8 februarie 2013

[1] Eunis.eea.europa.eu - Stejerisul Mare Nature Reserve (coords); accesat la 24 iulie 2012

[2] Nature Reserve - Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) - delimitarea ariei protejate

[3] „Econ.unitbv Universitatea Transilvania - Arii naturale protejate din județul Brașov”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 29 septembrie 2011.

[4] Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 24 iulie 2012

[5] Specia floristică Asarum europaem mai este cunoscută și sub denumirea de pochivnic

[6] Lysimachia punctata, plantă cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea de iarbă de lungoare

[7] Euphorbia cyparissias este specie ierboasă cunoscută în unele zone ale țării și sub denumirea de laptele-câinelui sau laptele-cucului

[8] Apmbv.anpm.ro Agenția Regională pentru Protecția Mediului Brașov^{[nefuncțională]}

[9] Sipica este cunoscută în unele zone ale țării și sub denumirea de rueni sau năsturaș-de-bube

[10] Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în 5 martie 2012, la Wayback Machine.; accesat la 8 februarie 2013

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]