Spilcuță

Spilcuță
Clasificare științifică
Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Plantae
Subregn	Viridiplantae
Infraregn	Streptophyta
Diviziune	Tracheophyta
Subdiviziune	Spermatophytes
Ordin	Asterales
Familie	Asteraceae
Subfamilie	Asteroideae
Trib	Anthemideae
Gen	Tanacetum
Nume binomial
Tanacetum parthenium
Sch.Bip., 1844
Modifică date / text

Spilcuța (Tanacetum parthenium; sin. Chrysantheim parthenium (L.) Pers., Pyrethrum parthenium Sm.) este o plantă medicinală care poate fi găsită în multe grădini vechi și crescută uneori pentru ornament. Planta crește ca un arbust de până la 50 cm înălțime, având frunzele cu aromă de citrice. Florile seamănă cu margaretele. Se răspândește foarte repede, acoperind o zonă întinsă în câțiva ani.

Spilcuța (Matricaria chamomilla) este o plantă anuală originară din Europa și Asia. Ea se răspândește în mod natural prin semințe, care pot fi purtate de vânt, animale sau oameni.

Spilcuța preferă solurile bine drenate și însorite. Poate fi cultivată ușor în grădini sau în condiții de câmp. Semințele se pot semăna primăvara devreme sau toamna. Planta se autosemănează adesea, formând noi generații an de an.

În medicina tradițională, spilcuța a fost utilizată pe scară largă pentru o varietate de scopuri:

1. Prepararea de ceaiuri și infuzii - Folosită pentru proprietățile calmante, digestive și antiinflamatorii.
2. Uz topic - Aplicată sub formă de comprese, loțiuni sau unguente pentru a trata afecțiuni ale pielii, inflamații și răni.
3. Ulei esențial - Extras din flori, uleiul de spilcuță are proprietăți antiseptice, antiinflamatorii și calmante.
4. Medicină homeopată - Utilizată în tratamentul unor afecțiuni precum gastrita, anxietatea și probleme menstruale.

În prezent, spilcuța este încă extrem de apreciată în medicina naturistă și fitoterapie. Ea se regăsește în numeroase produse, de la suplimente alimentare până la cosmetice și produse de îngrijire a pielii.

Cercetările științifice confirmă tot mai multe dintre utilizările tradiționale ale spilcuței, evidențiind eficacitatea sa în domenii precum sănătatea digestivă, respiratorie, pielii și a sistemului imunitar.

Planta conține o varietate de compuși activi, inclusiv uleiuri esențiale (chamazulena, α-bisabolol), flavonoide (apigenina, luteolina), cumarine și terpenoide. Acești compuși conferă spilcuței proprietăți antiinflamatorii, antioxidante, antimicrobiene și sedative.

Utilizări Tradiționale și Beneficii Terapeutice

În medicina populară, spilcuța a fost utilizată pentru tratarea unei game largi de afecțiuni, cum ar fi:

• Tulburări digestive (indigestie, balonare, crampe)
• Probleme respiratorii (tuse, congestie nazală)
• Inflamații ale pielii (eczeme, dermatite)
• Stres și anxietate
• Dureri menstruale
• Probleme bucale (gingivită, halitoza)

Cercetările științifice au confirmat multe dintre aceste utilizări tradiționale, demonstrând efectele antiinflamatorii, calmante, antimicrobiene și antioxidante ale spilcuței.

v • d • m Plante medicinale (Listă) Specii Abiu  • Abrus precatorius  • Aglică  • Acacia catechu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone ranunculoides  • Angelică  • Anghinare  • Arborele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină albă  • Cerențel  • Chimen  • Chimion  • Cicoare  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada racului • Coriandru  • Corn  • Crețișoară  • Crețușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea patimilor  • Gălbenele  • Gențiană  • Ghimbir • Ghimpe  • Ghimpe pădureț  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lavandula  • Lemn dulce  • Liliac  • Limba cerbului  • Limba mielului  • Lumânărică  • Mandragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Obligeană  • Osul iepurelui  • Panseluță  • Papaya  • Păpădie  • Pătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Pufulița cu flori mici  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche neagră  • Roiba  • Roiniță  • Rostopască  • Rozmarin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Splinuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf  • Tagetes  • Talpa gâștii  • Tătăneasă  • Tei  • Traista-ciobanului  • Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Urzică moartă mov  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • Volbură  • Vâsc european  • Zămoșiță Carte · Categorie · Portal · WikiProiect