Râul Tisa

Pagina „Tisa” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Tisa (dezambiguizare).
Râul Tisa
—  Codul râului: I-1  —

Râul Tisa la Seghedin (ung. Szeged)
Date geografice
Bazin hidrograficDunării[1]
Basein Tîsî[*][[Basein Tîsî (river basin of Tisza)|​]]  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreCarpații Păduroși
Cotă la izvor2.020 m.d.m.
EmisarDunăre
Punct de vărsareaval de Novisad
Date hidrologice
Bazin de recepție157.183 km²
Lungimea cursului de apă965[2] km
Debit mediu792 m³/s
Date generale
Țări traversateUcraina, România, Slovacia, Ungaria, Serbia
Afluenți de stângaVișeu,
Iza,
Valea Iepei,
Sarasău,
Bicu,
Valea Hotarului,
Săpânța,
Șaroș,
Baia,
Șugătag,
Batár ,
Tur,
Someș,
Crasna,
Criș,
Mureș,
Bega
Afluenți de dreaptaZagyva,
Sajó,
Bodrog
Principalele localități traversateRomânia:
Sighetu Marmației,
Bocicoiu Mare

Ucraina:
Rahău,
Velikii Bâciv,
Ciop

Ungaria:
Tokaj,
Szolnok,
Szeged
BarajeKisköre
Harta cursului râului Tisa

Tisa (în latină Tisia, în maghiară Tisza, în ucraineană Тиса, transliterat: Tîsa, în germană Theiß) este un râu care curge prin România, Ucraina, Slovacia, Ungaria și Serbia, apoi se varsă în Dunăre lângă Belgrad. Este cel mai mare afluent al Dunării, ca suprafață a bazinului hidrografic și lungime a cursului de apă și adună apele de pe o suprafață de 157.186 km².

Tisa este râul colector al celor două râuri numite Tisa Albă și Tisa Neagră[3] ce izvorăsc din Carpații Păduroși (Ucraina). În România curge pe o porțiune de 64,6 km la granița de nord a țării. Cea mai mare parte a cursului este pe teritoriul Ungariei și Serbiei unde, după ce colectează râurile din nord-vestul României, se varsă în Dunăre.

Râul Tisa Neagră are la rândul său un afluent de stânga numit Lazeshchyna[4].

Râul Tisa Neagră izvorăște de aici[5].

Râul Tisa Albă are la rândul său un afluent numit râul Hoverla[6]. Râul Hoverla se intersectează cu cursurile de apă Brebneskul'[7] și Ozirny[8]. Râul Hoverla izvorăște din munții Carpați[9].

Râul Tisa Albă se mai intersectează și cu râurile Bal'zatul și Stohovets[10].

Cursul Stohovets izvorăște din munții Carpați[11].

Râul Bal'zatul izvorăște tot din munții Carpați[12] și se intersectează cu pârâul Vaskul'[13].

Râul Vaskul' izvorăște de asemenea din munții Carpați[14].

Râul a fost cunoscut ca Tisia în Antichitate, numele sale latine erau Tissus, Tisia și Pathissus (Plinius cel Bătrân, 4.25). Tisa este un hidronim care provine din forma veche a limbii române, Titza, din care ulterior a derivat forma maghiară Tisza.[15]

Tisa curge pe o lungime de 965 km.

Până la granița cu România, Tisa este limpede și curge iute, prin văi strâmte. Apoi, traversează Ungaria, unde curge mai lent; parcurge câmpiile întinse din Est și se întâlnește cu Dunărea pe teritoriul Serbiei. Ea separă cele două regiuni istorice Banat și Bačka (Bácska) din Voivodina.

Este navigabilă, începând din Sziget, pentru vapoare doar din Szolnok; aceste vase ajungeau altădată până la Tokaj.

Canalul Bácsér o unește cu Dunărea, iar canalul Bega, cu Timișul.

Ieșind din Ungaria, Tisa intră în Republica Serbia, prin nordul acesteia, în provincia autonomă Voivodina. Continuă apoi să curgă prin localitățile Kanjiza, Novi Knezevac, Senta (20.302 loc. în 2002), Padej (2,882), Ada, Mol (6.786 loc.), Becej (40.877 loc.) și Novi Becej. Primește prin stânga apele râului Bega (255 km) și apoi ajunge la Titel și Knicanin. Se varsă, în cele din urmă, în Dunăre, prin stânga, în apropierea localității Stari Slank.

Afluenți pe teritoriul României

[modificare | modificare sursă]

Fauna ihtiologică

[modificare | modificare sursă]

În bazinul râului Tisa au fost identificate 73 de specii de pești [16]

Oana Islam. Călătorie în Bazinul Hidrografic al Tisei, în echilibru/armonie. Introducere în Planul de Management Integrat al Bazinului Hidrografic Tisa. Scrisă și editată de: Kirstie Sheperd

Iosif Béres - Gavril Ardelean. Importanța râului Tisa (curs de frontieră) în conservarea ihtiofaunei Maramureșului (România) în rev.Crisicum 3. pp.187-192

Studii privind așezările preistorice în arealul Tisa-Mureșul inferior = Studues Concerning The Prehistorical Human Settlements In The Tisa-Lower Mureș Area= Prehistóriai települések a Tisza és a Maros alsó szakaszának térségében [*Carte tipărită] / Consiliul Județean Timiș. Adunarea Generală a Județului Csongrád = Timiș Couty Council. Csongrád County General Assembly = Temes Megyei Tanács. Csongrád Megyei Közgyűlés.- Timișoara : Orizonturi Universitare, 1999, 76 p.

  1. ^ Kataloh riciok Ukraiinî[*][[Kataloh riciok Ukraiinî (catalogue of rivers of Ukraine, 1957 published)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Tockner, Klement; Uehlinger, Urs; Robinson, Christopher T., ed. (). Rivers of Europe (ed. First). London: Academic Press. Sec. 3.9.5. ISBN 978-0-12-369449-2. Accesat în . 
  3. ^ „48°04'28.7"N 24°14'39.6"E · Europa”. 48°04'28.7"N 24°14'39.6"E · Europa. Accesat în . 
  4. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  5. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  6. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  7. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  8. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  9. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  10. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  11. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  12. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  13. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  14. ^ „Google Maps”. Google Maps. Accesat în . 
  15. ^ Alexandru Madgearu, Expansiunea maghiară din Transilvania, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2019, p. 16
  16. ^ Á Harka. Changes in the fish fauna of the River Tisza. Tiscia, 2006

Legături externe

[modificare | modificare sursă]