Unión General de Trabajadores

Unión General de Trabajadores


Abreviere	UGT
Înființare	12 august 1888
Sediu	Convento de las Recogidas de Santa María Magdalena[*]
site web oficial cont Twitter Telegram channel
Modifică date / text

Unión General de Trabajadores („Uniunea Generală a Muncitorilor”, acronim UGT) este un sindicat major spaniol, afiliat istoric cu Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (Partido Socialista Obrero Español sau PSOE).

Istorie

UGT a fost fondată pe 12 august 1888 de Pablo Iglesias Posse^⁠(d) la Mataró, având ca bază ideologică socialismul marxist, în ciuda statutului său apolitic statutar. Până la al nouăsprezecelea congres al acesteia, din 1920, nu a considerat lupta de clasă drept un principiu de bază al acțiunii sindicale.

În timpul Primului Război Mondial, UGT a urmat o tactică de menținere a unor relații strânse și unitate de acțiune cu Confederația Națională a Muncii (Confederación Nacional del Trabajo sau CNT).

UGT a crescut rapid după 1917, iar până în 1920 avea 200.000 de membri.^[1] Această epocă a luat sfârșit brusc, odată cu apariția dictaturii lui Miguel Primo de Rivera, care a monopolizat legal organizarea muncii spaniole prin propriul său sindicat, sponsorizat de guvern, Uniunea Patriotică (Unión Patriótica, sau UP). În timp ce CNT a optat pentru o confruntare radicală cu regimul, fiind și interzisă din acest motiv, UGT, deși în dezacord cu dictatura, a adoptat o atitudine colaborativă pentru a continua să funcționeze legal. Astfel, a crescut de la 277.011 de membri, în decembrie 1930, la 958.451 în decembrie 1931 și la 1.041.539 în iunie 1932. O mare parte din această creștere a avut loc în Federația sa Națională de Lucrători ai Pământului, (Federación Nacional de Trabajadores de la Tierra, sau FNTT), care a crescut de la 36.639 de membri în iunie 1930 la 392.953 în iunie 1932, ridicând proporția lucrătorilor de pământ din uniune de la 13% la 37%. Afluxul acestor muncitori (numiți jornaleros) a provocat radicalizarea sindicatului, iar izbucnirea sângeroasă a Războiului Civil Spaniol a adâncit fisurile interne care au dus în cele din urmă la plecarea lui Largo Caballero^⁠(d) din funcția de secretar general al UGT, în 1937.

Generalul Francisco Franco a limitat UGT la existența în exil și la clandestinitate după victoria sa în război, până la moartea sa în 1975. Uniunea a ieșit din secret în timpul tranziției democratice apărute după moartea lui Franco, la fel ca și Comisiile Muncitorești^⁠(d) comuniste (Comisiones Obreras, sau CCOO). UGT și CCOO constituie primele două mari reprezentante ale muncitorilor în Spania modernă, cu anarho-sindicalista Confederație Generală a Muncii^⁠(d) (Confederación General del Trabajo, sau CGT) pe un distant loc trei.

Obiective

UGT se declară a fi o instituție a muncitorilor productivi, organizată pentru meserii și profesii liberale, care respectă libertatea de gândire. Aceasta își dorește să conducă spre transformarea societății prin constituirea unei baze a justiției sociale, egalității și solidarității. .

Federații și sindicate

Uniune	Abreviere	Fondat
Federația Industriei, Construcțiilor și Agriculturii	FICA	2016
Federația Angajaților Serviciului Public	FeSP	2016
Federația Serviciilor, Mobilității și Consumului	FeSMC	2016
Sindicatul Pensionarilor	UJP	1978
Sindicatul Profesioniștilor și Muncitorilor Autonomi	UPTA
Sindicatul Micilor Fermieri	UPA	1982

Note

^ Casanova, Julián. 'Terror and Violence: The Dark Face of Spanish Anarchism' in International Labour and Working-Class History, 67 (Spring 2005), pp. 79–99 [88].

Legături externe

UGT – Unión General de Trabajadores – Site-ul Sindicatului
Portal del Transporte de la Sección Sindical de UGT - Site-ul secțiunii dedicate transporturilor
[[{{{2}}}|Unió General de Treballadors de Catalunya]]^⁠(ca)^[traduceți] - Site-ul catalan al UGT
História del sindicato – Istoria Sindicatului, în catalană.

[1] Casanova, Julián. 'Terror and Violence: The Dark Face of Spanish Anarchism' in International Labour and Working-Class History, 67 (Spring 2005), pp. 79–99 [88].

[1]