Aleșd

Élesd

— oraș —

Castelul Batthyány-Bethlen, astăzi Spitalul orășenesc Aleșd

Stemă

Aleșd

Aleșd (România)

Poziția geografică

Coordonate: 47°3′26″N 22°23′49″E / 47.05722°N 22.39694°E

Țară

România

Regiune de dezvoltare

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Atestare documentară

1291

Reședință

Aleșd[*]

Localități componente

Aleșd[*], Pădurea Neagră, Peștiș, Tinăud

Guvernare

- Primar

Ioan Coloman Todoca[*]^[1] (PNL, 2016)

Suprafață

- Total

71,95 km²

Altitudine

224 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

9.662 locuitori

- Densitate

150 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

415100

Localități înfrățite

- Kaba

Ungaria

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Aleșd

Aleșd (în maghiară: Élesd) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Aleșd (reședința), Pădurea Neagră, Peștiș și Tinăud.

Geografie

Se situează în depresiunea Vad-Borod, pe Crișul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munților Plopiș la nord-est și la poalele Munților Pădurea Craiului la sud de oraș. Distanța față de municipiul Oradea este de 38 km.

Istoric

Trecutul istoric este strâns legat de Cetatea Șinteu, situată pe o stâncă la mică distanță de oraș. Cetatea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și a fost atestată documentar în 1306. Prima atestare documentară a Aleșdului este din jurul anilor 1291-1294, când apare într-un registru de dijme episcopale sub numele de Villa Elusd. El a fost înființat prin colonizare de către stăpânii cetății, pe domeniul acesteia.^[2] În 1332 este consemnată cu numele Sacerdos de Villa Elesd, iar în 1622 cu toponimul Elesd.

În perioada 1658-1660 cetatea Șinteu s-a aflat în posesia voievodului muntean Constantin Șerban Basarab.^[3] În 1711, după Pacea de la Sătmar, cetatea a fost aruncată în aer de trupele imperiale.

În 1904 aici a avut loc o puternică mișcare țărănească, cu participarea a peste 5.000 de țărani români și maghiari, împotriva măsurilor guvernului de la Budapesta. Această puternică mișcare țărănească a fost reprimată sângeros. Evenimentul este comemorat printr-un monument situat în centrul orașului.

Aleșdul a fost declarat oraș în anul 1968.

Demografie

Componența etnică a orașului Aleșd

Români (58,86%)

Romi (15,63%)

Maghiari (11,44%)

Slovaci (6,06%)

Alte etnii (0,21%)

Necunoscută (7,8%)

Componența confesională a orașului Aleșd

Ortodocși (44,8%)

Romano-catolici (17,87%)

Penticostali (11,46%)

Reformați (8,15%)

Baptiști (7,12%)

Alte religii (1,84%)

Necunoscută (8,76%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Aleșd se ridică la 9.662 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.066 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (58,86%), cu minorități de romi (15,63%), maghiari (11,44%) și slovaci (6,06%), iar pentru 7,8% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (44,8%), cu minorități de romano-catolici (17,87%), penticostali (11,46%), reformați (8,15%) și baptiști (7,12%), iar pentru 8,76% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Aleșd - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Aleșd este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioan Coloman Todoca[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	7
	Partidul Social Democrat	5
	Uniunea Salvați România	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	2
	Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România	1

Primarii Orașului Aleșd după 2000:

2000 - 2004 - Zeno Țipțer (PNL)

2004 - 2008 - Zeno Țipțer (PNL)

2008 - 2012 - Zeno Țipțer (PNL)

2012 - 2016 - Zeno Țipțer (PNL)

2016 - 2020 - Ioan Coloman Todoca (PNL)

2020 - 2024 - Ioan Coloman Todoca (PNL)

2024 - prezent - Ioan Coloman Todoca (PNL)

Economie

Industria cea mai dezvoltată în zonă este cea a materialelor de construcții, în special ciment, var și produse refractare - sector preluat de firma elvețiană Holcim. Industria a suferit un puternic șoc după 1989. În 1998 a fost declarată zonă defavorizată. Acest statut a permis atragerea de noi investiții în industria ușoară, respectiv crearea locurilor de muncă pierdute după criza din industria materialelor extractive. Între 1998-2002 au fost create peste 1.500 de locuri de muncă.^[8]

Orașul Aleșd beneficiază în prezent de o centură ocolitoare, finalizată integral în august 2024, iar în prezent, rețeaua de gaz a orașului și viitorul parc industrial sunt în lucru. Construcția Parcului Industrial Aleșd vor genera în următorii ani locuri de muncă consistente pentru locuitorii din oraș și împrejurimi.

Turism

Zona beneficiază de un important potențial turistic și sportiv evidențiat prin:

Existența unor resurse naturale ca: izvorul de ape minerale din localitatea Pădurea Neagra și apă termală (în Aleșd)
Infrastructura pentru turism și agrement: un hotel și un motel, 4 restaurante; un ștrand cu apă termală; un lac de acumulare pe care se pot practica pescuitul și sporturile nautice
Existența unor obiective de interes turistic: Biserica Ortodoxă de influență muntenească, ctitoria lui Constantin Șerban „Cârnu” din satul Tinăud (1658), Biserica Ortodoxă din lemn din Pestiș (sec. al XVIII-lea), Cetatea "Piatra Șoimului" din Pestiș (sec. al XIII-lea), Castelul "Poiana Florilor" din sec. al XIX-lea, Peștera Osoiu etc.
Sărbători populare cîmpenești și evenimente socio-culturale din zonă: Tîrgul de vară "Aleșdana"
Potențial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2.000 locuri, 2 săli de sport, 2 baze sportive, un teren de fotbal și un bazin de înot.
Posibilitatea desfășurării de activități de vînătoare și pescuit sportiv: în pădurile din zonă trăiesc o mare diversitate de animale sălbatice, iar în lacul de acumulare se poate practica pescuitul sportiv și vînatul la păsări de baltă.

Personalități

Ecaterina Deliman (n. 1936), om politic comunist, deputat în Marea Adunare Națională

Orașe înfrățite

Kaba, Ungaria
Stará Ľubovňa, Slovacia
Băcioi, Republica Moldova^[9]
🇵🇱 Dzierzkowice Polonia

Vezi și

Biserica "Sfântul Dumitru" din Tinăud
Muntele Șes - sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România și Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede (arie de protecție specială avifaunistică).

Galerie de imagini

Biserica reformată din Aleșd
Biserica ortodoxă din Aleșd
Biserica romano-catolică din Aleșd
Biserica greco-catolică din Aleșd
Casa de rugăciune baptistă din Aleșd
Vechiul hotel "Elizaveta" din Aleșd
Casa "Létai" din Aleșd
Gara Aleșd
Biserica de lemn din Peștiș (Aleșd)

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ Vlăsceanu, p. 258
^ Ghinea, p. 41
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Dezvoltarea învățământului dual în județul Bihor, o preocupare a Consiliului Județean Bihor - Consiliul Județean Bihor (PDF), Consiliul Județean Bihor, 21 ianuarie 2022
^ „Au parafat înfrățirea cu „românii adevărați " din Băcioi”, BIHON, 20 decembrie 2017

Bibliografie

Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
Gheorghe Vlăsceanu, Orașele României, Editura Odeon, București 1998, ISBN 973-9008-69-0

Bibliografie suplimentară

Monografia orașului Aleșd: județul Bihor, Ioan Todoca, Editura Tradiție, 2000

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aleșd

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Aleșd

Portal Bihorean Arhivat în 29 decembrie 2008, la Wayback Machine.

[ed8e9f874c7e7fc316350343b74472f6-1] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[2] Vlăsceanu, p. 258

[3] Ghinea, p. 41

[insse_2011_nat-4] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[7] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[8] Dezvoltarea învățământului dual în județul Bihor, o preocupare a Consiliului Județean Bihor - Consiliul Județean Bihor (PDF), Consiliul Județean Bihor, 21 ianuarie 2022

[BIHON_2022-04-08-9] „Au parafat înfrățirea cu „românii adevărați " din Băcioi”, BIHON, 20 decembrie 2017

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]