Avrig

Avrig
Freck Felek
—  oraș  —
Casa Brukenthal din Avrig
Stemă
Avrig Avrig (România) Localizarea orașului pe harta României
Avrig Avrig (Județul Sibiu) Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°42′29″N 24°22′29″E ({{PAGENAME}}) / 45.70806°N 24.37472°E
Țară	România
Județ	Sibiu
SIRUTA	144054
Atestare documentară	1364
Oraș	25.04.1989
Reședință	Avrig[*]​
Componență	Avrig[*]​, Bradu, Glâmboaca, Mârșa, Săcădate
Guvernare
- Primar	Adrian-Dumitru David[*]​[1] (PNL, 2016)
Suprafață
- Total	133,36 km²
Altitudine	350 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	12.534 locuitori
- Densitate	106,92 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	555200
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea în cadrul județului
Avrigul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Avrig (în dialectul săsesc Frek, Fraek, în germană Freck, Fryk, în maghiară Felek) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă Avrig (reședința), și din satele Bradu, Glâmboaca, Mârșa și Săcădate. Are o populație de 14.260 locuitori și a fost atestat documentar în anul 1364, fiind declarat oraș la 25 aprilie 1989.

Localitatea Avrig este amplasată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului, la o altitudine de aproximativ 400 de metri. Este străbătută de șoseaua națională DN1, fiind amplasată la circa 26 de kilometri de Sibiu. Situat într-un adevărat amfiteatru natural, în care relieful se înalță și coboară de la 2500 la 350 de metri, Avrigul este caracterizat de un complex fizico-geografic variat, atât ca structură geologică cât și ca aspect morfologic.

Latura sudică este străjuită de crestele Făgărașilor, numiți de geograful francez Em. de Martonne „Alpii Transilvaniei”, vârfurile Suru (2281m), Budislavu (2371m), Ciortea (2426m) și Scara (2308m).

La nord, Avrigul are ca vecini comuna Șelimbăr și comuna Nocrich, delimitate de Muchia Chirmovului, Dealul Nucului și Măgura. La est, Avrigul se învecinează cu Porumbacu de Jos, râul Racovicioara, în partea stângă a Oltului și Valea Colunului în partea dreaptă a râului. Vecinii vestici sunt comuna Racovița și orașul Tălmaciu .

Cele mai vechi descoperiri de pe hotarul localității datează din epoca bronzului (1700-800 î.Hr.), fiind descoperit la locul numit „Cetate”, un vas tipic acestei perioade. Lipsesc urme palpabile din epoca stăpânirii romane; cele câteva monede și pietre au fost aduse aici de Samuel von Brukenthal, pentru a orna cu antichități grădina de vară. Sat românesc, Avrigul vechi era pitit în îngustimea Râului Mare. Urme de așezări au fost descoperite pe locul numit „La arinii cășilor”, înainte de „ogrăzile avrigenilor”. Avea dăinuire din „terra Blachorum”. În anul 1367 este menționată o incursiune a domnitorului muntean Vladislav Vlaicu (1364-cca.1377) care ajunge până spre Avrig cu scopul de a-și recăpăta ducatele Făgărașului și Amlașului.

În zona Oltului se găsesc castelele bisericești de la Bradu și Avrig, acesta din urmă fiind fortificat prin rezidiri, în anul 1506. Sibiul a început să perceapă dări satelor românești de prin anul 1380. Censul transformat din „terragium” apare consemnat în registrele de socoteli ale Sibiului începând cu anul 1468 pentru satele: Avrig, Săcădate, Veștem,Cașolț, Bungard și Rășinari. În urma epidemiilor de ciumă și a războaielor (1531, 1554, 1573, 1577), unele așezări săsești și-au completat populația cu locuitori români. În această categorie se include și Avrig-ul, pe lângă Bungard, Cârța, Orlat, Săsăuși, Ludoș, Fofeldea sau Topârcea. Reglementarea propriu-zisă a păstoritului oierilor mărgineni în Țara Românească se face cu începere din 1721, prin întocmirea unui regulament,în care erau prevăzute locurile de vamă, unde se făcea numărarea oilor și eliberarea „țâdulelor”, după achitarea taxelor vamale 1,5 fl., pentru 600 de oi. Numărea oilor se realiza la Turnu Roșu, ”vama cea mare”, sau la Poiana Neamțului de lângă Avrig. Pentru trecerea turmelor se îngăduia oierilor să folosească drumuri largi de 15 stânjeni (30 metri), numite „drumurile oilor”, fără ca proprietarii terenurilor respective să ceară vreo despăgubire.

Printre comunele considerate „pertinentiae” ale Sibiului, cu anumite obligații, era și Avrig, în conformitate cu conscripția din 1712. Mărirea taxelor vamale, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ducea la înmulțirea contrabandelor prin munți. În 1721, consilierul cămării aulice aducea la cunoștința Sibiului hotărârea luată în urma conferinței inspectorilor, privind supravegherea și constrângerea plăieșilor avrigeni să-și facă datoria, urmând a fi pedepsiți cei ce nu-și respectau angajamentul. Misiunea plăieșilor fusese ușurată prin delimitarea graniței în Munții Avrigului și Surului de oficialii Sibiului în 1700, la ordinul Curții de la Viena. În cadrul acțiunii de luptă împotriva aservirii se înscriu împotrivirile avrigenilor și săcădățenilor care, sub scutul directorului fiscal Dobra, refuzau în 1749 să mai presteze servicii preoților de alte confesiuni și să ia parte la plata salariilor învățătorilor de altă limbă. În privința arhitecturii se evidențiază bisericile de zid, în forma lor tradițională a bisericilor sală, cu pronaos, naos, altar, de cele mai multe ori pătrat, și clopotnița moderat elevată pe verticală, din care fac parte bisericile din: Săliște, Vale, Tilișca, Gura Râului, Rășinari, Mohu, Sadu și Avrig. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, industria manufacturieră era înca modestă, cu toate că obținea unele progrese iar breslele se aflau în curs de transformare. În această perioadă existau la Avrig o moară de hârtie și o țesătorie, precum și o activitate meșteșugărească a sodalilor. Astfel că localitatea intră în cadrul comerțului sau al schimbului mărunt. În 1892 se inaugurează calea ferată dintre Sibiu și Avrig, iar la 1895 cea dintre Avrig și Făgăraș. În preajma anului 1900, Avrigul avea 3195 de locuitori din care 2665 erau români iar restul de 530 erau germani și unguri. Tot aici sunt menționate: o fabrică de sticlărie, fondată în 1840 de frații Flossing; o uzină electrică(1908) și o fabrică de cherestea, înființată de George Krauss în 1914.

Între localitățile care s-au evidențiat în războiul pentru independență prin colectarea de scamă, vată, pânză, feșe, bani, etc, s-a numărat și Avrig-ul. Țăranii români au sprijinit efectiv trupele române, din primul război mondial, cu alimente și informații prețioase despre plasamentul inamicului. În frunte cu preoții și învățătorii, sătenii români din Boița, Turnu Roșu, Tălmaciu, Avrig și din alte sate din zona Sibiului au întâmpinat cu mare entuziasm trupele românești care au luptat pe front în lunile august și septembrie 1916. Preoții Ioan Cândea și Traian Maxim, ambii din Avrig, sunt doar două nume din marele șir al preoților învățători care au avut de suferit de pe urma persecuțiilor statului maghiar din perioada 1916-1918.

La 6 noiembrie 1918 s-a constituit consiliul și garda națională, în Avrig, dar și la Tilișca, Porcești sau Boița. În urma arondării administrative din 1921 ia ființă județul Sibiu, cuprinzând șașe plăși, având un teritoriu de 3619 km pătrați. În afară de orașele Sibiu și Ocna Sibiului, județul cuprindea 87 de comune, aparținătoare la șase plăși astfel: Plasa Avrig: Boița, Sadu Tălmaciu și Tălmăcel; Plasa Miercurea: Jina, Poiana Sibiului; Plasa Săliște: Săliște, Cacova Sibiului(actual Fântânele), Galeș, Gura Râului, Orlat, Rod, Sibiel, Tilișca, Vale; Plasa Turnișor: Poplaca, Rășinari, Râu Sadului. În anul 1930 se legiferează o nouă organizare administrativă. Plasa Miercurea cuprindea 18 comune; Plasa Săliște, 13 comune; Plășile Avrig și Turnișor se desființează, în locul lor creându-se o singură plasă, cea a Sibiului, căreia i se adaugă alte 20 de comune de pe valea Hârtibaciului și un număr de comune din “mărginime”. La 13 iunie 1926, s-au pus bazele despărțământului de plasă (ASTRA) al Avrigului, având la constituire 10 membrii pe viață și 9 activi, președinte fiind directorul Școlii Normale, Gheorghe Bedelean.

Componența etnică a orașului Avrig

     Români (86,45%)

     Alte etnii (1,59%)

     Necunoscută (11,96%)

Componența confesională a orașului Avrig

     Ortodocși (82,35%)

     Greco-catolici (1,05%)

     Alte religii (3,95%)

     Necunoscută (12,65%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Avrig se ridică la 12.534 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 12.815 locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,45%), iar pentru 11,96% nu se cunoaște apartenența etnică.^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,35%), cu o minoritate de greco-catolici (1,05%), iar pentru 12,65% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Orașul Avrig - evoluția demografică Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia [5][6]

Localitatea Avrig, Sibiu - evoluția demografică Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia [7][8]

Orașul Avrig este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Adrian-Dumitru David[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

• 1990–1996: prof. Vasile Berghea
• 1996^[11] - 2000 - Ilie Stoica, de la CDR
• 2000^[12] - 2004 - Gheorghe Fraticiu, de la PDSR
• 2004^[13] - 2008 - Gheorghe Fraticiu, de la PSD
• 2008^[14] - 2012 - Arnold Günter Klingeis, de la FDGR
• 2012^[15] - 2016 - Arnold Günter Klingeis, de la FDGR
• 2016^[16] - 2020 - David Adrian-Dumitru, de la PNL

• Fortificația medievală de la Avrig-Racovița
• Un cimitir de incinerație daco-roman la Bradu, secolul II–III e.n., unul din cele mai mari de acest fel din țara.
• O așezare rurală daco-romană (de mici dimensiuni), sec.II–III, între Bradu și Săcădate, necercetată arheologic.
• Palatul de vară Brukenthal, construit în 1771 în stil baroc, ca reședință de vară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei.^[17][18][19]
• Biserica evanghelică fortificată, construită în 1270–1280 și fortificată în secolul XVI. Portal cu reliefuri figurative.
• Biserica Duminica Floriilor din Avrig, construită în 1762, pictată de Frații Ionașcu și Pana cu fresce interioare și exterioare.
• Muzeul etnografic.
• Casa memorială „Gheorghe Lazăr”.
• Bustul lui Gheorghe Lazăr, operă a sculptorului C. Medrea
• Valea Avrigului - zona turistică ce se întinde de-a lungul râului Avrig. Aici se găsesc numeroase case de vacanță, pensiuni și restaurante, posibilități de cazare, masă, campare. Punctul terminus este Poiana Neamțului cu cabana cu acelasi nume de unde incepe unul din traseele turistice montane.
• Trasee montane – Avrig – Izvorul Florii – Suru – Lacul Avrig – Negoiu – Bâlea
• Trasee montane – Avrig – Poiana Neamțului – Cabana Bârcaciu – Negoiu
• Trasee montane – Avrig – Poiana Neamțului – Cabana Bârcaciu – Lacul Avrig – Suru

• Gheorghe Lazăr - fondatorul învățământului în limba română din București s-a născut și a murit în Avrig. „Casa memorială Gh.Lazăr” din Avrig cuprinde exponate ce au aparținut iluministului ardelean.
• Samuel von Brukenthal - guvernator al Transilvaniei între 1777-1787; printre moștenirile lăsate se numără reședința de vară și parcul baroc din Avrig.
• Vasile Stoica (n. 1 ianuarie 1889 - d. 27 iulie 1959) - diplomat și deținut politic sub regimul comunist. Poze inedite cu diplomatul Vasile Stoica

[4], [5],[6], [7].

• Romulus Cândea (n. 7/19 octombrie 1886 - d. 27 ianuarie 1973)- membru corespondent al Academiei Române, Profesor Universitar la Cluj și Sibiu, istoric; profesor, decan (1923-1924), rector (1925-1926) al universității din Cernăuți, primar al orașului Cernăuți.
• Gheorghe Popențiu (n. 29 martie 1912 - d. 20 octombrie 2000)- Colonel din Batalionul 3 Vânători de Munte, "Prințul Frederic de Hohenzollern", veteran de război, decorat cu medalia "Coroana României", nepot al diplomatului Vasile Stoica^[20]. A contribuit la ridicarea bustului lui Gheorghe Lazăr la Avrig^[21]

• 
  Gheorghe Popențiu
• 
  Sublocotenentul Popențiu Gheorghe din Batalionul 3 Vânători de munte „Prințul Frederic de Hohenzollern”
• 
  Ambasadorul Vasile Stoica cu Gheorghe Popențiu la vânătoare

• Aurel Cândea - medic chirurg, a pus împreună cu Victor Babeș bazele clinicii de chirurgie din Timișoara. Bustul său se găsește azi în fața Clinicii de Obstretică și Ginecologie din Timișoara.
• Dumitru Mareș (n. 18 aprilie 1932 - d. 6 noiembrie 1977), profesor universitar, fondator al Facultații de Studii Economice din Timișoara, coordonatorul primului manual românesc de „Economia industriei”
• Cristofor Dancu - publicist
• Augustin Coman - profesor si om politic, primar al orașului Timișoara, între 11.12.1933 - 01.12.1937.
• Aurel Ion Maican - regizor
• Radu Constantinescu (n. 1925 - d. 1988) - preot
• Ilie V. Spiridon (n. 30 iunie 1916 - d. 27 august 1971) - membru al mișcării culturale de la Sibiu în perioada 1940–1942, grupul „Thetis”, a studiat dreptul și teologia, scriitor, a scris proză, teatru, poezie („Cu sufletul Înalt”), a tradus din Rainer Maria Rilke, Heine și Omar Kayyam
• Gheorghe Sîrghie (n. 4 aprilie 1915 - d. 7 februarie 2001), compozitor și dirijor cu o activitate prodigioasă în domeniul muzicilor militare, Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1977
• Maria Spiridon - creatoare de artă populară, fondatoarea unei școli de țesut-cusut, a dus faima artei țesutului din Țara Oltului până în S.U.A. și Canada.
• Septimiu Bujor Tatu - deputat FSN în legislatura 1990–1992 (FSN)

• 
  Panoramic al reliefului din Avrig
• 
  Harta reliefului la intrarea Oltului în defileu
• 
  1826 - Danga pentru vitele din Avrig
• 
  Biserica „Duminica Floriilor" (monument istoric)
• 
  Palatul Brukenthal (monument istoric)
• 
  Biserica evanghelică (monument istoric)
• 
  Gara
• 
  Biserica evanghelică din Bradu
• 
  Lac de acumulare pe râul Olt lângă Glâmboaca
• 
  Glâmboaca
• 
  Biserica Cuvioasa Parascheva din Glâmboaca
• 
  Biserica „Botezul Domnului" din Săcădate (monument istoric)
• 
  Monumentul eroilor din Săcădate
• 
  Biserica evanghelică maghiară din Săcădate (monument istoric)

• Biserica Duminica Floriilor din Avrig
• Biserica evanghelică din Săcădate
• Biserica Botezul Domnului din Săcădate
• Biserica fortificată din Bradu
• Fortificația medievală de la Avrig-Racovița
• Avrig - Scorei - Făgăraș (arie de protecție specială avifaunistică) și Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu (sit de importanță comunitară), areale incluse în rețeaua europeană Natura 2000 în România.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Avrig

• Informații despre cetatea din localitate Arhivat în 30 noiembrie 2012, la Wayback Machine.
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
• de Historische Parkanlage Sommerresidenz „Samuel von Brukenthal“ „Reședința de vară cu parcul historic, Samuel von Brukenthal” (12.01.2007)
• de Siebenbürger Orte, Freck - www.siebenbuerger.de

v • d • m Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului Municipii și orașe Avrig • Victoria• Făgăraș Comune (aldin) și sate Arpașu de Jos• Arpașu de Sus• Beclean • Berivoi • Bogata Olteană •Boholț• Breaza • Bucium •Calbor• Cârța • Cârțișoara • Cincșor • Colun • Comăna de Jos • Comăna de Sus • Copăcel• Corbi • Cuciulata • Dejani • Dopca • Drăguș • Dridif • Fântâna • Feldioara • Grid • Gura Văii • Hălmeag • Hârseni • Hoghiz • Hurez • Iași • Ileni • Lisa • Ludișor • Lupșa • Luța • Măliniș • Mărgineni • Mândra • Nou Român• Ohaba • Olteț • Paltin • Părău • Perșani • Poienița • Pojorta • Porumbacu de Jos • Porumbacu de Sus • Racovița • Râușor • Recea • Rucăr • Sărata • Săsciori • Săvăstreni • Sâmbăta de Jos • Sâmbăta de Sus • Scoreiu • Sebeș • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Stațiunea Climaterică Sâmbăta • Șercaia • Șercăița • Șinca • Șinca Nouă • Șona • Toderița • Turnu Roșu • Ucea de Jos • Ucea de Sus • Vad • Vâlcea • Veneția de Jos • Veneția de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Viștișoara • Voila• Voivodeni

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Sibiu Reședința Sibiu (147.245 loc.) Municipii Mediaș (47.204 loc.) Orașe Agnita (8.732 loc.) · Avrig (12.815 loc.) · Cisnădie (14.282 loc.) · Copșa Mică (5.404 loc.) · Dumbrăveni (7.388 loc.) · Miercurea Sibiului (3.910 loc.) · Ocna Sibiului (3.562 loc.) · Săliște (5.421 loc.) · Tălmaciu (6.905 loc.) Comune Alma · Alțina · Apoldu de Jos · Arpașu de Jos · Ațel · Axente Sever · Bazna · Bârghiș · Biertan · Blăjel · Boița · Brateiu · Brădeni · Bruiu · Chirpăr · Cârța · Cârțișoara · Cristian · Dârlos · Gura Râului · Hoghilag · Iacobeni · Jina · Laslea · Loamneș · Ludoș · Marpod · Merghindeal · Micăsasa · Mihăileni · Moșna · Nocrich · Orlat · Păuca · Poiana Sibiului · Poplaca · Porumbacu de Jos · Racovița · Rășinari · Râu Sadului · Roșia · Sadu · Slimnic · Șeica Mare · Șeica Mică · Șelimbăr · Șura Mare · Șura Mică · Tilișca · Târnava · Turnu Roșu · Valea Viilor · Vurpăr Sate Sate din județul Sibiu

v • d • m Bisericile sașilor din Transilvania   Județul Alba Bălcaciu • Boz • Câlnic (cetate) • Cenade • Gârbova • Jidvei • Mănărade • Pianu de Jos • Petrești • Reciu • Șona • Tătârlaua • Valea Lungă • Veseuș • Vingard   Județul Bistrița-Năsăud Albeștii Bistriței • Arcalia • Bistrița • Budacu de Jos • Cepari • Chiraleș • Corvinești • Crainimăt • Dipșa • Domnești • Dorolea • Dumitra • Dumitrița • Herina • Jelna • Lechința • Livezile • Monariu • Moruț • Petriș • Posmuș • Satu Nou • Sângeorzu Nou • Slătinița • Șieu Măgheruș • Tărpiu • Teaca • Unirea • Vermeș • Viișoara   Județul Brașov Bărcuț • Beia • Bod • Brașov • Bunești • Cincșor • Cincu • Cața • Codlea • Cristian • Criț • Dacia • Drăușeni • Făgăraș • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fișer • Ghimbav • Hălchiu • Hălmeag • Hărman • Homorod • Lovnic • Măieruș • Mercheașa • Meșendorf • Prejmer • Râșnov • Roadeș • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sânpetru • Seliștat • Șercaia • Șoarș • Ticușu Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan   Județul Hunedoara Orăștie • Romos   Județul Mureș Apold • Archita • Băgaciu • Batoș • Cloașterf • Criș • Cund • Daneș • Daia-Mureș • Dedrad • Domald • Filitelnic • Hetiur • Ideciu de Jos • Ideciu de Sus • Idiciu • Logig • Măgheruș • Ormeniș • Petelea • Reghin • Sântioana • Șaeș • Saschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • Senereuș • Sighișoara I • Sighișoara II • Sighișoara III • Stejărenii • Țigmandru • Uila • Viișoara • Vulcan • Zagăr   Județul Sibiu Agârbiciu • Agnita • Alma Vii • Alțâna • Apoldu de Sus • Apoș • Ațel • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Brădeni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Cârța • Chirpăr • Cisnădie • Cisnădioara (Sf. Mihail) • Copșa Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Dârlos • Dealu Frumos • Dobârca • Dupuș • Florești • Gherdeal • Giacăș • Gusu • Gușterița • Hamba • Hașag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighișu Nou • Laslea • Mălâncrav • Marpod • Mediaș • Merghindeal • Metiș • Micăsasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moardăș • Moșna • Movile • Nemșa • Netuș • Nocrich • Noiștat • Nou • Nou Săsesc • Păuca • Pelișor • Prod • Proștea Mare (Târnava) • Răvășel • Retiș • Richiș • Roandola • Roșia • Ruja • Rusciori • Ruși • Săcădate • Șaroș pe Târnave • Șeica Mare • Șeica Mică • Șelimbăr • Slimnic • Slimnic (cetate) • Șmig • Șoala • Șomartin • Stejărișu • Șura Mare • Șura Mică • Tălmaciu • Turnișor • Țapu • Valchid • Valea Viilor • Vărd • Velț • Veseud (Chirpăr) • Vurpăr • Zlagna

v • d • m Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania   Județul Alba Abrud • Aiud I • Aiud II • Alba Iulia • Bărăbanț • Benic • Bucerdea Grânoasă • Cetatea de Baltă • Ciumbrud • Cricău • Ighiu • Lopadea Nouă • Ocna Mureș • Petrisat • Rădești • Rimetea • Roșia Montană • Sâncrai • Sânmiclăuș I • Sânmiclăuș II • Sântimbru • Sebeș • Șard • Teiuș I • Teiuș II • Tiur • Valea Lungă • Vințu de Jos • Vurpăr   Județul Bihor Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Diosig • Fughiu • Hodoș • Marghita I • Marghita II • Mișca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Poșoloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • Șișterea • Tămașda • Tăuteu • Tileagd   Județul Bistrița-Năsăud Beclean • Bozieș • Comlod • Delureni • Fântânele • Fântânița • Malin • Matei • Nușeni • Reteag • Săsarm • Strugureni • Șieu • Șieu Odorhei • Șintereag • Șirioara • Tonciu • Țigău • Uriu • Vița   Județul Brașov Apața • Brașov • Cobor • Făgăraș I • Făgăraș II • Grânari • Hoghiz • Ionești • Jimbor I • Jimbor II • Racoș • Satu Nou   Județul Cluj Aghireșu • Aiton • Aluniș • Alunișu • Bădeni • Bădești • Băgara • Bicălatu • Bonțida • Boteni • Cămărașu • Căpușu Mare • Căpușu Mic • Cătina • Câmpia Turzii • Chesău • Chidea I • Chidea II • Chidea III • Chinteni • Ciumăfaia • Cluj I • Cluj II • Cornești • Cubleșu Someșan • Cuzdrioara • Dârja • Dej I • Dej II • Dăbâca • Diviciorii Mari • Dorolțu • Dumbrava • Feldioara • Fizeșu Gherlii • Gheorghieni • Gherla • Ghirolt • Giula • Huedin • Inucu • Izvoru Crișului • Leghia • Legii • Luna de Jos • Luna de Sus • Luncani • Mănăstireni • Mera • Mihai Viteazu I • Mihai Viteazu II • Mintiu Gherlii • Moldovenești • Năsal • Nima • Nireș • Ocna Dejului • Orman • Panticeu • Pălatca • Plăiești • Răscruci • Săndulești • Sâncraiu • Sic I • Sic II • Stejeriș • Stoiana • Suceagu • Tiocu de Jos • Tiocu de Sus • Turda I • Turda II • Turda III • Tureni • Unguraș • Vaida-Cămăraș • Văleni • Viișoara • Viștea • Vlaha   Județul Covasna Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • Albiș • Araci • Arcuș • Baraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari II • Belani • Belin I • Belin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • Cernat • Chichiș • Chilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de Sus • Estelnic • Ghelința • Ghidfalău • Hăghig • Hătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • Lunga • Mărcușa • Mărtineni • Ojdula • Ozun • Pădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • Reci • Saciova • Sâncraiu • Sântionlunca • Sânzieni • Sfântu Gheorghe • Târgu Secuiesc I • Târgu Secuiesc II • Turia • Valea Crișului • Zăbala • Zălan • Zoltan   Județul Harghita Armășeni • Atia • Atid • Avrămești • Bisericani • Bodogaia • Brădești • Cârța • Ciucsângeorgiu • Corund • Cozmeni • Crăciunel • Crișeni • Cristuru Secuiesc • Cușmed • Daia • Dârjiu • Dealu • Delnița • Ditrău I • Ditrău II • Eliseni • Feliceni • Filiaș • Firtănuș • Forțeni • Gheorgheni • Inlăceni • Joseni • Leliceni • Lăzarea I • Lăzarea II • Lupeni • Lutița • Mătișeni • Medișoru Mare • Mihăileni I • Mihăileni II • Misentea • Mugeni • Mujna • Ocna de Jos • Ocna de Sus • Odorheiu Secuiesc I • Odorheiu Secuiesc II • Odorheiu Secuiesc III • Odorheiu Secuiesc IV • Păltiniș • Plăieșii de Jos • Polonița • Porumbenii Mari • Porumbenii Mici • Praid • Racu • Rugănești • Satu Mic • Satu Nou • Sândominic • Sânmartin I • Sânmartin II • Sântimbru • Secuieni • Șimonești • Șumuleu Ciuc • Tărcești • Tăureni • Târnovița • Teleac • Turdeni • Ulieș • Valea Strâmbă • Văleni • Zetea   Județul Hunedoara Baia de Criș • Deva • Mintia • Orăștie I • Orăștie II • Peșteana • Rapoltu Mare • Râu Alb • Turdaș   Județul Maramureș Baia Mare • Baia Sprie I • Baia Sprie II • Cavnic • Câmpulung la Tisa • Coștiui I • Coștiui II • Coștiui III • Sighetu Marmației • Someș-Uileac • Tăuții de Sus • Vișeu de Sus   Județul Mureș Abud • Acățari • Adămuș • Agrișteu • Albești • Apalina • Bahnea • Band • Bâra • Berghia • Bordoșiu • Brâncovenești • Breaza • Budiu Mic • Călimănești • Călugăreni • Călușeri • Cându • Ceuașu de Câmpie • Chendu Mic • Chinari • Chibed • Cinta • Cipău • Cornești • Cotuș • Crăiești • Cuci • Cuieșd • Culpiu • Dămieni • Deaj • Deleni • Dumbrăvioara • Dumitreni • Ercea • Eremieni • Eremitu • Fântânele • Filpișu Mare • Filpișu Mic • Gălățeni • Gheorghe Doja • Ghindari • Ghinești • Glăjărie • Gogan-Varolea • Goreni • Gornești • Hărănglab • Hărțău • Hodoșa • Iernut • Isla • Leordeni • Maiad • Mădăraș • Măgherani • Mătrici • Mitrești • Moșuni • Mureni • Nicolești •Papiu Ilarian • Pănet • Păcureni • Păsăreni I • Păsăreni II • Pădureni • Periș • Petrilaca de Mureș • Rigmani • Roteni • Roua • Sărățeni • Sâncraiu de Mureș I • Sâncraiu de Mureș II • Sângeorgiu de Pădure • Sânpaul • Sânsimion • Sântana de Mureș • Sântana Nirajului • Sânvăsii • Seuca • Solocma • Sovata • Stejeriș • Suplac • Suseni • Târgu Mureș • Târnăveni • Torba • Trei Sate I • Trei Sate II • Vălenii • Vălenii de Mureș • Vețca • Vânători • Voivodeni   Județul Satu Mare Acâș • Catedrala din Satu Mare • Palatul Episcopal din Satu Mare • Tășnad   Județul Sălaj Băbiu • Borla • Cehu Silvaniei • Coșeiu • Crasna • Cristur-Crișeni • Horoatu Crasnei • Jebucu • Lompirt • Meseșenii de Jos • Mineu • Nușfalău • Petrindu • Recea • Sălățig • Sfăraș • Șimleu Silvaniei • Tetișu • Uileacu Șimleului • Zalău • Zimbor   Județul Sibiu Alma • Copșa Mică I • Copșa Mică II • Dumbrăveni • Mediaș • Micăsasa • Ocna Sibiului (Vizocna) • Săcădate •Sibiu

v • d • m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească” Localități principale Amnaș • Avrig • Bradu • Bungard • Cașolț • Cisnădie • Cristian • Daia • Gura Râului • Gușterița • Hamba • Mohu • Nou • Poplaca • Rășinari • Râu Sadului • Roșia • Rusciori • Săcădate • Sadu • Sibiu • Slimnic • Șelimbăr • Șura Mare • Șura Mică • Turnișor • Veștem • Vurpăr Scaunul filial al Tălmaciului Boița • Racovița • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută) Scaunul filial al Săliștei Cacova Sibiului • Galeș • Săliște • Sibiel • Tilișca • Vale Alte domenii Apoș • Bălcaciu • Cârța • Cisnădioara • Cloașterf • Colun • Cornățel • Criț • Feldioara • Jidvei • Meșendorf • Orlat • Rucăr • Ruși • Săcel/Cernovoda • Târnava/Proștea Mare • Târnăvioara/Proștea Mică Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări. Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller. Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.

v • d • m Localități de pe DN1 Terminus București (Șoseaua București–Ploiești) Județul Ilfov Otopeni • Balotești • Săftica • Tâncăbești • Ciolpani Județul Prahova Potigrafu • Puchenii Mari • Puchenii Moșneni • Românești • Bărcănești • Bănești • Nistorești • Comarnic • Posada • Sinaia • Poiana Țapului • Bușteni • Azuga Județul Brașov Predeal • Timișu de Sus • Timișu de Jos • Săcele • Brașov • Ghimbav • Codlea • Vlădeni • Perșani • Șercaia • Mândra • Făgăraș • Beclean • Voila • Sâmbăta de Jos • Olteț • Viștea de Jos • Ucea de Jos Județul Sibiu Arpașu de Jos • Scoreiu • Porumbacu de Jos • Avrig • Bradu • Sibiu • Cristian • Săcel • Săliște • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului Județul Alba Sebeș • Alba Iulia • Sântimbru • Teiuș • Țifra • Aiud • Mirăslău • Decea • Inoc • Unirea Județul Cluj Câmpia Turzii • Turda • Copăceni • Tureni • Feleacu • Cluj-Napoca • Florești • Gilău • Căpușu Mare • Păniceni • Izvoru Crișului • Șaula • Huedin • Poieni • Ciucea • Negreni • Bucea Județul Bihor Cornițel • Topa de Criș • Aușeu • Aleșd • Lugașu de Jos • Urvind • Uileacu de Criș • Tileagd • Oșorhei • Oradea • Borș