Comuna Răducăneni, Iași

Coordonate: 46°57′33″N 27°58′41″E ({{PAGENAME}}) / 46.95917°N 27.97806°E
Răducăneni
— comună —

Răducăneni (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Iași

SIRUTA	98685

Reședință	Răducăneni
Componență	Răducăneni Bohotin Isaiia Roșu

Guvernare
- primar al comunei Răducăneni[*]	Răducu-Ionuț Balint[*]^[1] (PSD, 1 noiembrie 2024)

Suprafață
- Total	87,49 km²
Altitudine	110 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	6.573 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	707400

Prezență online
site web oficial GeoNames

Poziția localității Răducăneni Poziția localității Răducăneni
Modifică date / text

Răducăneni (în maghiară Radukanén) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bohotin, Isaiia, Răducăneni (reședința) și Roșu.

Așezare

Comuna este situată în partea de sud-est a județului, pe malurile Bohotinului și pe malul drept al Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Chișinău prin punctul de trecere a frontierei de la Albița. Acest drum se intersectează la Bohotin cu șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord-est de Grozești, și spre sud-vest de Moșna.^[2] Răducăneni se învecinează la nord cu comuna Costuleni, la vest cu comuna Ciortești, la sud cu comunele Moșna și Gorban, iar la est cu comuna Grozești.

Demografie

Componența etnică a comunei Răducăneni

Români (87,84%)

Alte etnii (1,03%)

Necunoscută (11,12%)

Componența confesională a comunei Răducăneni

Ortodocși (62,62%)

Romano-catolici (25,42%)

Alte religii (0,55%)

Necunoscută (11,41%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Răducăneni se ridică la 6.573 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.200 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,84%), iar pentru 11,12% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,62%), cu o minoritate de romano-catolici (25,42%), iar pentru 11,41% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Răducăneni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Răducu-Ionuț Balint[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	8
	Partidul Național Liberal	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Uniunea Salvați România	1

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată dintr-un sat și un târgușor, ambele denumite Răducăneni; târgușorul data din 1830, iar satul se înființase la 1806 pe pământurile hatmanului Răducanu Roset, de la care și-a luat numele.^[7] Existau în comună o biserică datând din 1826 și o școală.^[7] Potrivit lui Radu Rosetti, satul s-a numit inițial Pietros și a luat numele de Răducăneni în 1806 după ce hatmanul Răducanu Roset a adus, cu voia Domniei, un număr de locuitori ceangăi de peste râul Siret. Tot atunci a primit aprobarea domnului pentru a înființa un târgușor.^[8]

La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bohotin și Isaia, ambele formate numai din satele respective de reședință, precum și din comuna Bazga, formată din satele Bazga și Roșu. Comuna Bohotin avea 1051 de locuitori, două fabrici de băuturi alcoolice, o școală cu 41 de elevi înființată în 1879 și o biserică construită în 1852.^[9] În comuna Isaia trăiau 301 locuitori și se aflau două biserici.^[10] Comuna Bazga avea 1064 de locuitori.^[11]

Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Isaia și Bazga, și alipirea satelor lor la comunele Bohotin, respectiv Răducăneni. Cele două comune făceau parte din plasa Răducăneni, a doua fiind reședința plășii; comuna Bohotin, cu satele Bohotin, Moșna, Gura Bohotin și Isaia, avea o populație de 5200 de locuitori,^[12] în vreme ce comuna Răducăneni avea aceeași populație în satele Bazga, Răducăneni-târg și Roșu.^[13]

După al Doilea Război Mondial, satul Moșna s-a separat de comuna Bohotin formând o comună de sine stătătoare. Comunele Bohotin și Răducăneni au fost transferate raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ele au trecut la județul Iași; comuna Bohotin a fost desființată, satele ei trecând la comuna Răducăneni; satul Bazga a fost tot atunci desființat și el și comasat cu satul Răducăneni.^[14]^[15]

Monumente istorice

În comuna Răducăneni se află situl arheologic de interes național de la „Hămeiosul”, aflat la 1 km sud-est de satul Răducăneni, sit în care s-au descoperit așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din secolele al XI-lea–al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu).

În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Încă unul dintre ele este un alt sit arheologic, aflat „la Cireadă”, la 200 m vest-sud-vest de același sat Răducăneni. Aici s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al III-lea–al II-lea î.e.n., și secolul al IV-lea e.n. (epoa daco-romană). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1842–1845) din satul Bohotin, și casa Roset-Catargiu (secolul al XIX-lea) de la Răducăneni.

Economie

Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic.

Agricultura

Fondul funciar al comunei este de 8.749 ha. Trenurile agricole însumează 6.329 ha, adică 72,3% din suprafața totală a comunei.Terenul agricol este împărțit astfel: teren arabil - 58,9%, pășuni și fânețe - 29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%.^[16]

Zootehnie

Efectivele de animale au scăzut, mai ales la bovine, ovine și păsări, excepție făcând cabalinele, a căror efective sunt în ușoară creștere.

Silvicultură

Perimetru silvic este de 1.103 ha, fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane.

Resurse naturale

Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent.^[17] Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din:

masiv forestier - 50 ha la sud de Răducăneni;
2 masive forestiere la est și la vest de satul Roșu - 586 ha;
masiv forestier - 230 ha la sud de satul Isaiia;
pe platourile dealului Chiriloaia - 184 ha.

Sport

În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.^[18]

Viața religioasă

Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Paul" din Răducăneni este o biserică romano-catolică construită în perioada 1914-1931 în satul Răducăneni (județul Iași), aflat la o distanță de 36 km de orașul Iași. Ea se află situată pe strada Principală nr. 1353.

Vezi și

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
^ Google Maps – Comuna Răducăneni, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 10 iulie 2014.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ ^a ^b Lahovari, George Ioan (1902). „Răducăneni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 209.
^ Radu Rosetti, „Cronica Bohotinului. Ședința dela 7 Octomvrie 1905”, în Analele Academieǐ Române: Memoriile Secțiunii Istorice, Seria II, Tomul XXVIII, 1905–1906, Inst. de Arte Grafice «Carol Göbl», 1906, p. 197
^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bohotinul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 506–507.
^ Lahovari, George Ioan (1901). „Isaia, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 66.
^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bazga, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 256.
^ „Comuna Bohotin în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 10 iulie 2014.
^ „Comuna Răducăneni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 10 iulie 2014.
^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 10 iulie 2014.
^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 10 iulie 2014.
^ [1]^{[nefuncțională]}
^ [2]^{[nefuncțională]}
^ „Ieșeanul.ro”. Arhivat din original la 14 iulie 2014. Accesat în 2 noiembrie 2008.

Legături externe

Izvorul de apă vie din Răducăneni Arhivat în 19 august 2010, la Wayback Machine.

[b1c1adcbf0dd1ed0fafc6f1677909f37-1] Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă

[2] Google Maps – Comuna Răducăneni, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 10 iulie 2014.

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[:0-7] Lahovari, George Ioan (1902). „Răducăneni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 209.

[8] Radu Rosetti, „Cronica Bohotinului. Ședința dela 7 Octomvrie 1905”, în Analele Academieǐ Române: Memoriile Secțiunii Istorice, Seria II, Tomul XXVIII, 1905–1906, Inst. de Arte Grafice «Carol Göbl», 1906, p. 197

[9] Lahovari, George Ioan (1898). „Bohotinul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 506–507.

[10] Lahovari, George Ioan (1901). „Isaia, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 66.

[11] Lahovari, George Ioan (1898). „Bazga, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 256.

[Socec_Bht-12] „Comuna Bohotin în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 10 iulie 2014.

[Socec_Rdc-13] „Comuna Răducăneni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 10 iulie 2014.

[L3_1968-14] „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 10 iulie 2014.

[L2_1968-15] „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 10 iulie 2014.

[16] [1]^{[nefuncțională]}

[17] [2]^{[nefuncțională]}

[18] „Ieșeanul.ro”. Arhivat din original la 14 iulie 2014. Accesat în 2 noiembrie 2008.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]