Discuție Utilizator:BAICAN XXX

Acest cont a fost blocat în cadrul proiectului Wikimedia. (contul global al contului · contribuție · jurnalul blocului local · CentralAuth)

 English version of this message

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie BAICAN XXX) în care să vă prezentați pe scurt, dacă doriți, dar nu înainte de a citi regulile paginii de utilizator și aveți grijă să nu scrieți CV-uri pe pagina dumneavoastră.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect!

Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: Wikționar, Wikimanuale, Wikiștiri, Wikicitat, Wikisursă. -- Comunitatea utilizatorilor 23 martie 2010 09:57 (EET)

Bună ziua, vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la Wikipedia! Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, Wulfila. Deși la Wikipedia, părerile redactorilor despre articole, precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor, sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în paginile de discuție. Dacă vă introduceți comentariile acolo, alți redactori care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumesc. —Andrei^discuție 23 martie 2010 12:41 (EET)Răspunde

Bun găsit, d-le Andrei!,...e interesant "amănuntul" cu întreruperea cititului, nu aș dori asta. Personal sânt convins ca Ulfila (scris) e mai corect decât Wulfila (tradus: Lupușor) căci există o tendință a unor istoriografi de a face "un lup" din ...orice miel (prin redenumire) ! De altfel și englezii scriu tot Ulfila. La revedere. Baican.

FOARFECE-COMPLETARE(stearsa de Dogaru F.): "...alcătuită (pârghie gradul I/II) din cele două lame tăietoare articulate într-un punct comun.84.158.207.219 (discuție) 24 martie 2010 10:57 (EET)Răspunde

Vi s-a spus și mai sus: nu introduceți comentarii personale în articole.

De asemenea, înainte de a introduce afirmații în articole asigurați-vă că ele reflectă părerea specialiștilor (nu a dumneavoastră), iar pentru asta vă rog să consultați literatura de specialitate din domeniul respectiv. Concret, în clasificările care consideră că limba română are patru dialecte, dacoromâna este unul din ele, pe lîngă cel aromân, meglenoromân și istroromân. Vedeți de exemplu în dicționare termenul dacoromân și vă veți convinge imediat. Există printre specialiști și opinia că cele patru dialecte sînt de fapt limbi de sine stătătoare, caz în care dacoromâna este o limbă. Ambele poziții sînt incluse în articol, conform politicii punctului de vedere neutru.

Pentru ambele motive --- comentarii personale și informații false --- modificarea dumneavoastră de la articolul Limba română a fost anulată. — AdiJapan 25 martie 2010 12:59 (EET)Răspunde

Mulțumesc pentru rândurile de mai sus, nu și pentru ȘTERGERE. D-le AdiJapan uitați-vă în DEX și acolo stă: "DACOROMÂN -Ă, ...(1.2)Dialect vorbit de dacoromâni, cel mai răspândit și mai dezvoltat dintre dialectele limbii române..." . SĂ REFLECTĂM: este scris in DEX ca "dialect", dar este precizat prompt: ...dialect..."VORBIT DE DACOROMÂNI"..., deci nu de românii actuali! (IMPORTANT: După "Retragere" o parte din daco-romani au trebuit să trăiască la SUD de Dunăre vorbind ...!?, ce limbă?) Ar fi de dorit acceptarea teoriei că, au fost daco-romani în Dacia (romană și postromană) între secolele I-VI (vorbind daco-romana) după care trebuie să vorbim doar de români și română, căci la 1500 româna de bază era deja formată, altfel nu poate să fi fost!.. În anii 500 au venit spre sud slavii ...și fără "limba română" de la anul 500, noi am discuta acum aci, nu românește, ci "slăvește"! Oare nu e corect raționamentul? Eu nu contest cumva (prin ideea "ștearsă") continuitatea daco-romană după RETRAGERE, ci dimpotrivă o susțin subliniind prin asta evoluția de la "dialectul" antic al limbii ROMANE (!), la limba română modernă pe care o vorbim, de sine stătătoare, limbă romanică la fel cum franceza, italiana etc.! Dacă noi am clasifica limba română ca "UN DIALECT dacoromân", atunci ideea din propoziția precedentă ar trebui scrisă astfel: (ceea ce mie imi sună fals nu numai ca stil!) ...antic al limbii ROMANE la dialectul dacoromân modern pe care-l vorbim, de sine stătător, dialect romanic LA FEL(!) cum franceza, italiana,etc.,... Adică franceza, italiana devin astfel categorisite analogic ca dialecte...latine, la fel ca cel DACOROMÂN! Sper ca și alții să-mi dea dreptate in raționament. ...Și, câteodată p.d.v. nu au voie să fie prea "neutrale" căci astfel ajung să nu mai exprime integral ideea! (BAICAN 26 03 2010, îmbunătățit 12.04.2010) BAICAN XXX (discuție) 26 martie 2010 12:48 (EET)Răspunde

Domnule Baican, eu v-am spus ce era de spus. Se pare totuși că problemele dumneavoastră în a înțelege subiectul sînt mai adînci decît mă așteptam, iar eu nu am răbdare să vă explic noțiuni elementare. Termenul dacoromân nu se referă la românii antici, ci la cei de azi. De altfel el nu se utilizează decît prin contrast cu termenii aromân, meglenoromân și istroromân, pentru a elimina ambiguitatea termenului român (care poate să însemne fie doar românii de la nordul Dunării, fie aceștia împreună cu aromânii, meglenoromânii și istroromânii). Dumneavoastră sînteți probabil dacoromân; eu sigur sînt. Sensul termenului îl găsiți explicat în aceeași definiție de dicționar, din care dumneavoastră ați citit numai partea a doua, și vi-l puteți confirma din plin citind literatura de specialitate.

În orice caz, ca să fiu pragmatic, oricine dorește să contribuie la articolul Limba română are nevoie de cunoștințe pe care, iertați-mi franchețea, dumneavoastră nu le aveți. Vă reamintesc că Wikipedia este o enciclopedie care vrea să devină la fel de bună ca enciclopediile scrise de specialiști și ca atare vă sfătuiesc să nu mai interveniți decît la subiectele unde sînteți în temă la un nivel suficient. — AdiJapan 26 martie 2010 15:11 (EET)Răspunde

• (sau ...RĂSPUNS-2. d-lui AdiJapan)

D-le AdiJapan problema noastră (întrebarea) este titlul de mai sus! Eu susțin că limba română e o limba romanică modernă precum franceza, italiana,etc., d-stră (întorcându-vă la strămoșii noștri daco-romani) susțineți mai departe că este UN DIALECT! Pentru a putea înțelege sensul discuției de față nu e nevoie să mă trimiteți(mânat de pragmatismul d-stră - !?! - ,spuneți) pe mine spre "alte cunostințe, ce mi-ar lipsi - ...vezi Doamne...", ci e nevoie să-nercați să priviți "dezbaterea" nu numai lingvistic ci și un pic filozofic ! Eu, mă repet - dacă asta ajută unui răspuns corect -, eu nu combat (prin convingerea ca L.R. este "o limbă") simțămintele de dacoromân ale d-stră și dacă-mi permiteți și ale mele, ci doresc să înlătur ambiguitatea categorisirii LIMBII ROMÂNE ACTUALE ca DIALECT. Dacă însă d-stră vă-ntoarceți(...din - ați zis - pragmatism, eu aș zice - scuzați: dogmatism) la strămoșii noștri si limba lor nu ve-ți putea niciodată sa-nțelegeți că nu putem compara un DIALECT (româna actuală, susțineți d-stră, EU NU) cu niște LIMBI (franceza,italiana, de exemplu). Căci astfel, d-le AdiJapan vom avea, automat, naturala întrebare: al cărei limbi este limba română "un dialect"??? Dacă însă spunem că din limba daco-romană antică, prin CONTINUITATE și EVOLUȚIE s-a ajuns la limba româna actuală vorbită de aprox. 26.000.000 de români, cred eu ca nimeni nu ar avea cum să întrebe de ce limba româna "ar fi" un dialect! Căci nici franceza,italiana etc. nu sînt..."niște dialecte"!(Baican). 26 Martie 2010/18:30BAICAN XXX (discuție) 26 martie 2010 18:47 (EET)Răspunde

• 26.03.2010

categorie, categorisi, categoriza, categorisire, categorizare, categorizat, categorisit, categorizator, categorizant, categorizație, categorizațial, categorizațios, categorizabil, categorizabilitate, categorizanțǎ.

inducere, inducție, induce, indus, inductent, inductor, inductant, inductență, inducțios, inducător, inductibil, inductiv, inducțial, inductitate, inductivitate, inductețe, inductanță.

utilare, utila, utilat, utilabil, utilant, util, utilitate, utilator, utilație, utilabilitate, utilanțǎ, utilațios, utilitețe, utilaj, utilațial.

adânci, adâncire, adâncitor, adâncit, adâncitate, adâncent, adânc, adâncibil, adâncibilitate, adâncențǎ, adânciturǎ, adâncealǎ, adancițios.BAICAN XXX (discuție) 27 martie 2010 01:17 (EET)Răspunde

etc.,etc.84.158.212.13 (discuție) 27 martie 2010 01:09 (EET)Răspunde

D-le Baican, mă tem că discuția aceasta a devenit inutilă. Nu pot decît să vă invit să citiți mai multe despre subiect și să vă puneți la punct terminologia. În momentul de față nici dacă aș avea timp n-aș ști de unde să încep cu explicațiile. Dialect nu este ceea ce credeți dumneavoastră, nici dacoromân nu înseamnă ceea ce greșit ați înțeles (n-are legătură cu strămoșii, v-am mai spus). Ca să vă răspund la întrebare, dacoromâna este fie limbă, fie dialect, în funcție de perspectivă: pentru unii lingviști dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna sînt dialecte ale limbii române (termen care capătă astfel un sens larg), iar pentru alții sînt patru limbi separate. Contradicția este doar formală și este produsă de inexistența unei definiții clare a termenului dialect.

Vă anunț că Wikipedia nu este un forum de discuții, ci un proiect de enciclopedie. Tot ce discutăm la Wikipedia se subordonează unui singur scop: scrierea enciclopediei. Ca urmare dialogul meu cu dumneavoastră depășește scopul acestui proiect. — AdiJapan 27 martie 2010 12:13 (EET)Răspunde

conducere, conduce, condus, conducător, conductiv, conductibil, conductent, conductivitate, conductețe, conductanță, conducție, conductibilitate, conducțios, conducțial, conductor, conductism, conducist.

conducere, conduce, condus, conducător, conducativ, conducibil, conducent, conducitate, conducență, conducibilitate, conducios, conducial, conducism, conducist.

păcat, păcătui, păcătuire, păcătos, păcătuire, păcătuitor, păcătuință, păcătuitate, păcătuient, păcătuicios.

lăsare, lăsa, lăsat, lăsătura, lăsabil, lăsător, lăsant, lăsanță, lăsătate, lăsabilitate, lăsăcios, lăsatic, lăsent, lăsență, lăsătism, lăsătist.

conjugare, conjuga, conjugat, conjugație, conjugător, conjugant, conjugabil, conjuncție, conjuganță, conjugabilitate, conjunctețe, conjuncțios, conjunctură, conjuncțial, conjugațios, conjugațial, conjunctibilitate, conjunctibil. 27 Martie 2010.BAICAN XXX (discuție) 27 martie 2010, 14:11/ 12.04.2010,Diacritice.BAICAN XXX (discuție) 12 aprilie 2010 13:36 (EEST) (EET)Răspunde

• (Răspuns 3. lui AdiJapan pe tema:LIMBA sau DIALECT?)

Ma bucură schimbarea de ton dar totuși mă uimiți în continuare, susținând: 1. că termenul "dacoroman" nu are legătură cu strămoșii noștri din Dacia Romană și 2., că "dialect" nu înseamnă un fel de "sub-limbă"="o parte(doar)" a unei limbi! ... De acord că WIKIPEDIA se vrea un proiect enciclopedic serios dar nu cred, să mi se scuze expresia, că în discuții doar primii veniți pot avea dreptate în realizarea proiectului.Baican,27.03.2010 (discuție) 27 martie 2010 14:57 (EET)Răspunde

Nu, termenul dacoromân nu are legătură cu strămoșii. Și aromânii, și meglenoromânii, și istroromânii se trag din aceiași strămoși, dar ei nu se numesc dacoromâni. De altfel termenul dacoromân a fost introdus tocmai pentru a-i distinge pe românii de pe teritoriul fostei Dacii (că de-asta se spune dacoromân) de restul românilor, adică de cei din Grecia, Albania, Istria etc. Repet, este vorba de punctul de vedere al lingviștilor și istoricilor care consideră că cele patru populații formează un singur popor. Există și ceilalți specialiști, care consideră că sîntem patru popoare distincte.

Apropo, sper că nu faceți confuzie între termenii dacoromân și daco-roman. Ca să evităm ambiguitățile v-aș sfătui să scrieți corect românește, cu diacritice și tot ce trebuie. Găsiți sfaturi tehnice la Wikipedia:Diacritice.

Dialect înseamnă într-adevăr o parte a unei limbi. Pentru lingviștii care consideră că cele patru idiomuri sînt dialecte ale unei singure limbi, noi acum scriem în dialectul dacoromân, care face parte din limba numită română; tot de română țin și aromâna, meglenoromâna și istroromâna.

Nu susține nimeni că numai primii veniți au dreptate. La Wikipedia s-a stabilit deja cine are dreptate: lucrările publicate de specialiștii. În discuțiile de aici părerile noastre personale asupra diverselor subiecte enciclopedice sînt lipsite de valoare. Vedeți Wikipedia:Verificabilitate. — AdiJapan 27 martie 2010 19:01 (EET)Răspunde

Bine ați venit la Wikipedia. Pagina Familii de cuvinte, creată recent de dumneavoastră, nu este în conformitate cu politicile Wikipedia și va fi ștearsă în curând (dacă nu a fost ștearsă deja).

Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim.  —Andrei^discuție 29 martie 2010 10:12 (EEST)Răspunde

Bună ziua, mulțumesc ptr. observație d-le Andrei. Ați șters și articolul "Politicieni conservatori, 1880-1925". Încerc să înțeleg ce se intâmplă ,...cine ...dirijează? Pe de-o parte e ștearsă o parte/contribuție de istorie (română) sau/și o contribuție lexicală românească, pe de alta rămân neșterse întregi alte "gramatici" ...ca fiind - mai enciclopedice!?? Eu ințeleg că vine la Wikipedia si mult "balast", dar la anii mei am putința să disting între "balast" și contribuții ce țin de demnitatea noastră. Mi-aș dori să mă-nșel, dar am temeri ca asta nu se-ntâmplă! Nu dau sfaturi, dar aș zice că e bine să privim (din p.d.v. românesc) proiectul de față și într-o lumină filozofo-politică, nu numai în una abstract-enciclopedică. Încă o dată, d-le Andrei: nu sfătuiesc pe nimeni! Cu bine, Baican.29/03/2010 BAICAN XXX (discuție) 29 martie 2010 11:08 (EEST)Răspunde

Bine ați venit la Wikipedia. Pagina AugustTreboniu Laurian, creată recent de dumneavoastră, nu este în conformitate cu politicile Wikipedia și va fi ștearsă în curând (dacă nu a fost ștearsă deja).

Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim. Victor Blacus (discuție) 30 martie 2010 11:14 (EEST)Răspunde

Titlul era greșit. Articolul cu titlul corect există: August Treboniu Laurian. -- Victor Blacus (discuție) 30 martie 2010 11:16 (EEST)Răspunde

Bună ziua, vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la Wikipedia! Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol. Deși la Wikipedia, părerile redactorilor despre articole, precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor, sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în paginile de discuție. Dacă vă introduceți comentariile acolo, alți redactori care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumesc. -- Victor Blacus (discuție) 30 martie 2010 12:07 (EEST)Răspunde

Bună ziua. Am observat că scrieți fără diacritice. La Wikipedia se impune tuturor scrierea corectă atât a textului în limba română (inclusiv a literelor ă, â, î, ș, ț), cât și a cuvintelor din alte limbi.

Calculatorul vă permite selectarea limbii române la tastatură; aveți detalii tehnice la pagina aceasta. Dacă totuși din motive obiective nu puteți face acest lucru, interfața Wikipedia vă oferă posibilitatea de a insera în text literele românești cu diacritice folosind o serie de butoane aflate sub caseta de editare. La fel puteți introduce și caractere specifice altor limbi.

Cu speranța că pe viitor veți scrie corect în mod sistematic, vă urez o zi bună și spor la scris! -- Victor Blacus (discuție) 30 martie 2010 14:40 (EEST)Răspunde

Vă rog să urmați îndrumările de aici și să scrieți corect, cu diacritice. Nu putem sta să curățăm după fiecare intervenție a dumneavoastră. Vă mulțumesc. -- Victor Blacus (discuție) 30 martie 2010 14:43 (EEST)Răspunde

Vă reamintesc că aceasta este o enciclopedie în limba română. În concluzie, contribuțiile sunt numai în limba română, evident cu diacriticele de rigoare.

În limba română, parantezele se scriu lipite de textul cuprins în ele și au câte un spațiu în afara lor. După punct, virgulă, punct și virgulă, două puncte, semnul exclamării, semnul întrebării se lasă câte un spațiu (deci și între propoziții). Între text și punct, virgulă punct și virgulă, două puncte, semnul exclamării, semnul întrebării nu se lasă nici un spațiu. Numele proprii se scriu cu majusculă. Numele lunilor se scriu cu minusculă. Nu ați aplicat aceste reguli elementare la contribuția dumneavoastră în articolul Vasile Lucaciu.

Vă sfătuiesc să citiți și recomandările următoare: Ajutor:Cum creez o pagină, Wikipedia:Cum scriu un articol, Wikipedia:Manual_de_stil și Wikipedia:Ce nu este Wikipedia, Wikipedia:Politica oficială.

Toate cele bune, --Miehs (discuție) 30 martie 2010 16:00 (EEST)Răspunde

Bună ziua! Dle Băican, cu tot respectul, vi s-a atras atenția și vi s-a explicat de nenumărate ori, atât la Wikpedia, cât și la Wikționar, că nu este permisă inventarea de cuvinte, noțiuni, concepte, oricât am vrea noi să dezvoltăm limba română. Mai mult, vi s-a atras atenția asupra faptului că trebuie să respectați anumite norme și principii după care funcționează aceste proiecte, dar ați ales să le ignorați de fiecare dată. Având în vedere că aceste proiecte sunt pe bază de voluntariat, nu puteți imputa nimănui că nu face treabă bună, atât timp cât respectă standardele în vigoare. Dacă într-adevăr doriți să ajutați la dezvoltarea proiectelor de creare de resurse pentru limba română, vă rugăm (din nou) să o faceți conform cerințelor. Numai bine! — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 30 martie 2010 16:51 (EEST)Răspunde

Bună ziua, d-le Andrei. Eu consider că, din punct de vedere românesc, precizarea Imperiu "Roman de Răsărit" = "Imperiu Bizantin" ar fi bine venită deseori fiindcă mulți istorici (și lucrări istoriografice) folosesc în unul și același context ambele denumiri sau, frecvent, doar "Imperiu Roman de Est/Răsărit" pentru a sublinia importanța Bizanțului în raport cu Imperiul Roman (clasic) în perpetuarea civilizației antice greco-latine, a moștenirii culturale antice în general. Pe de altă parte pentru unii "Bizanț" se leagă aproape automat de "Bizantinism" sinonim cu o oarecare politică decadență, în general, ceea ce în "cazul" Belisarie nu ar avea vre-o justificare. Este drept ca în contribuția mea nu am mai făcut acordul de caz (G/D ...Imperiului Bizantin). Desigur că d-stră decideți ce poate rămâne în Wikipedia, eu rămân la poziția de mai sus! Cu bine, Baican. 07.04.2010/12:1084.158.237.157 (discuție) 7 aprilie 2010 12:24 (EEST)Răspunde

În articolul Belisarie, dacă dați clic pe legătura albastră Imperiul Bizantin, programul vă face trimitere automat la Imperiul Roman de Răsărit, unde puteți citi (și completa) informații la temă. A le scrie pe amândouă ar fi fost redundant. Informația propusă de dumneavoastră este accesibilă pe această cale. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 7 aprilie 2010 12:46 (EEST)Răspunde

Bună ziua, d-le Miehs. Eu am precizat: că d.p.v. românesc ar fi binevenită și expresia (nu neapǎrat redundantă, cum ați remarcat în intervenție) de "Imperiu Roman de Est". Căci inventarea abia în sec. XVI de cǎtre germanul H. Wolf a expresiei de "Imperiu Bizantin" pentru denumirea de până atunci (I.R.d.E) nu a ajutat mai mult ideii CONTINUITĂȚII române ce "se trezea" în istoriografia timpului, a sec. XVI-XVIII! Ea (redenumirea) a încercat mai mult să ajute ideii (contestată de unii) că Imperiul Carolingian ar putea fi luat drept continuator al Imperiului Roman. Pe de altă parte nu toate textele "la temă" (de ex. cele din cărți) dispun de un "clic" lămuritor ptr. cititori, așa cum bine sugerați în cazul Wikipediei! În ori ce caz mă bucură ocazia dialogului de față. Numai bine! Baican. 07.04.2010/14:30BAICAN XXX (discuție) 7 aprilie 2010 14:37 (EEST)Răspunde

Salut ! am mutat Lista cu modificarea titlului în loc de abreviatii, apare abreviații, (diacritice) --Leopardul (discuție) 12 aprilie 2010 08:19 (EEST)Răspunde

Desigur WIKIPEDIA nu se vrea un "Dicționar" pur și simplu și deci nu trebuie să devină asta! Totuși în cadrul listelor de ABREVIERI fiind vorba de abrevieri ENGLEZE, mult uzitate (uzuate), ar putea să-și găsească locul o astfel de listă!...Este vorba doar de limba engleză,...DOAR! Nu pentru că eu am avut inițiativa ei aci la "WIKI", ci pentru că prescurtările engleze au un caracter prea "UNIVERSAL" pentru a "deranja" o enciclopedie prin prezență! ...Sunt și alte păreri...deschise?! 12.04.2010/18:30BAICAN XXX (discuție) 12 aprilie 2010 18:32 (EEST)Răspunde

Ca să nu uit, vă felicit că ați început să scrieți cu diacritice.

Am observat întîmplător că v-ați îmbogățit răspunsul pe care mi l-ați adresat. Apropo, am și eu pagină de discuție, m-ați putea anunța acolo că mi-ați răspuns ceva.

Văd că faceți în continuare confuzie între dacoromâni și dacoromani. Termenul dacoroman de fapt nu există, dar presupun că îl folosiți pentru a-i desemna pe dacii romanizați, cei rămași după retragerea aureliană. Eu nu vorbesc despre ei, iar termenul dacoromân nu are legătură directă cu ei. În schimb dacoromâna este o ramură de azi a limbii române, cea care cuprinde graiurile vorbite în România și R. Moldova (și de minorități din țări învecinate) și care exclude idiomurile vorbite de aromâni, meglenoromâni și istroromâni. Asta e definiția, n-am inventat-o eu, ci oameni cu mult mai deștepți și mai informați decît mine.

Excluderea aromânilor și a celorlalți veri ai noștri a fost motivul important pentru care a fost creat termenul dacoromân, altfel era suficient să vorbim despre români și limba română. Problema apărea atunci cînd după unii autori aromânii sînt și ei români, iar după alții nu. Pentru lingviștii și istoricii care consideră că românii, aromânii etc. sînt popoare distincte și că limbile lor sînt de asemenea distincte, termenul dacoromân este superfluu, pentru că are același sens cu român.

Ca să vă răspund și la întrebare, dacii romanizați vorbeau după retragerea aureliană ceea ce azi numim latina dunăreană. Nicicum nu puteau vorbi ceea ce se numește dialectul dacoromân, pentru că noțiunea aceasta e valabilă abia după ce au început să se separe aromânii, meglenoromânii și istroromânii din trupul poporului român, adică mult mai tîrziu, în jurul secolului al X-lea. Limba comună, de dinainte de separare, se numește protoromână și este rezultatul evoluției latinei dunărene cu importante influențe slave.

După cum vedeți, cele două noțiuni nu pot fi confundate, pentru că se referă la perioade cu totul diferite.

Un mic detaliu: am spus că nu există termenul dacoroman. De fapt există, dar în grafia daco-roman și are din nou alt sens decît cel la care v-ați gîndit dumneavoastră, mai exact desemnează noțiuni privind relațiile dintre daci și romani. Se folosește de exemplu în sintagma războaiele daco-romane. — AdiJapan 12 aprilie 2010 13:45 (EEST)Răspunde

Bine ați venit la Wikipedia. Pagina Listă de abrevieri tehnice engleze, creată recent de dumneavoastră, nu este în conformitate cu politicile Wikipedia și va fi ștearsă în curând (dacă nu a fost ștearsă deja).

Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim. ZOLTAN (discuție) 12 aprilie 2010 21:44 (EEST)Răspunde

Am priceput că Wikipedia nu se vrea a fi un dicționar. Oricum, mulțumesc pentru colaborare. Desigur Wikipedia noastră are nevoie și de Groapa cu Nisip, sânt de acord cu d-stră! Am citit pagina de "bun venit" acum o lună, dar e bine că o menționați în mesajul de bun venit al d-stră. Nu înțeleg de ce îmi scriți pe la urmă ..."mulțumim", sânteți doar unul singur, așa s-ar ințelege? Dar asta nu-i important, s-o lăsăm deoparte, important e proiectul comun "W.". La revedere! BAICAN. 12/13.04.2010#24:00BAICAN XXX (discuție) 13 aprilie 2010 01:40 (EEST)Răspunde

O definiție.BAICAN XXX (discuție) 13 aprilie 2010 02:56 (EEST)Răspunde

O definiție (c-ctor/c-ctiv/c-ctent).BAICAN XXX (discuție) 13 aprilie 2010 03:48 (EEST)Răspunde

Definiție, caracteristică, transport.BAICAN XXX (discuție) 13 aprilie 2010 10:16 (EEST)Răspunde

Chiar vă pricepeți la electricitate? Eu am absolvit un curs universitar de electro și am impresia că „definiția” dată de dv. este culeasă de pe garduri, adică din pagini de popularizare pentru copii, nu dintr-o lucrare academică. De ce n-ați specificat acolo sursa de unde ați scos „definiția”? Termeni ca „împletirea” sunt colocviali, iar suma curenților de linie este nulă doar în cazul legăturii în triunghi, sau dacă steaua este echilibrată. În practică echilibrarea este un un caz ideal, atins doar întâmplător. Practic steaua nu este niciodată perfect echilibrată, iar în acest caz suma curenților nu este nulă, și este egală tocmai cu curentul de nul. La fel, defazajul cu 2π/3 este valabil doar dacă steaua este echilibrată, dacă nu, nu. --Turbojet 13 aprilie 2010 11:34 (EEST)Răspunde

Pentru orice eventualitate: domnule BAICAN XXX, vă rog să reformulați secțiunea introdusă recent, ea nu este corespunzătoare nici din p.d.v. al limbajului științific dar nici din cel al notațiilor folosite, cât despre acuratețea conținutului nici nu mai vreau să vorbesc. Nu dorim, și cred că nici dumneavoastră nu doriți să ne facem de râs; totuși, încercăm să construim o enciclopedie...--ZOLTAN (discuție) 13 aprilie 2010 13:14 (EEST)Răspunde

Activitate de reformator ceh.

13.04.2010/14:30 Felicitări pentru cursul de "electro", mulțumesc pentru mesaj. Cu bine, Baican.BAICAN XXX (discuție) 13 aprilie 2010 14:46 (EEST)Răspunde

==Revenire Meszzoli(și pentru TurboJet)==BAICAN XXX (discuție) 13 aprilie 2010 21:53 (EEST)Răspunde

Domnule Baican, bună seara. Mărturisesc că de fiecare dată când efectivul „gremium”-ul wikipediei românești crește, am senzația că mergem într-o direcție pozitivă; sunt încântat mai ales de apariția unor contribuitori care se orientează cu precădere spre domenii precum științele naturii, tehnica, industria, etc. Departe de mine gândul să pun la îndoială bunele dumneavoastră intenții sau capacitatea de a aduce contribuții valoroase la creșterea în cantitate și calitate a corpusului enciclopedic al wp.ro, dar am rămas surprins de reacțiile dumneavoastră, oarecum sarcastice, la adresa unor contribuitori care în fapt încercau să vă dea o mână de ajutor prin observații sau sfaturi pertinente în concordanță cu spiritul de „construcție colaborativă” care, de fapt, reprezintă „esența” sau motorul, dacă vă place, al dezvoltării wikipediei. Sfatul meu este să încercați a ține cont de acest principiu și nu refuzați niciodată dialogul sau dezbaterea, eventual solicitarea de sfaturi din partea unora cu experiență.

Cât privește problema punctuală a curenților în sistemul trifazat, domnul profesor a motivat clar și în termeni minimali care sunt hibele textului adăugat de către dumneavoastră. Încerc să explicitez puțin problematica în dispută: trebuie făcută distincția între sistemul generator-receptori ideal și cel real (sistemul de rețele electrice de transport, distribuție și utilizare a energiei electrice). În cazul ideal, în care liniile electrice (legate în stea) sunt încărcate simultan cu receptori de puteri riguros egale, curenții de linie ar avea valori maxime și efective riguros egale, în consecință suma curenților ar fi nulă și deci curentul prin conductorul de nul ar fi tot timpul nul. În rețelele reale, cu toate că operatorii de rețea se „îngrijesc” să echilibreze fazele (una din sarcinile cele mai importante ale serviciului exploatare rețele electrice), adică să racordeze consumatorii la cele trei faze (R,S,T) astfel încât puterile instalate pe cele trei faze să fie egale, curenții de linie absorbiți nu vor fi egali în modul din cauza faptului că la un moment dat nu toți consumatorii folosesc aceași putere (nu toți aprind sau sting lumina, pornesc și opresc motoarele, agregatele, etc. în același timp). Din această cauză echilibrul ideal „se strică”, în sensul că suma algebrică a curenților de linie nu mai este zero, rezultatul este valoarea curentului de nul, care circulă premanent între borna de nul a generatorului și nulul comun al sistemului de receptori. Foarte succint, cam asta este problema. --ZOLTAN (discuție) 13 aprilie 2010 19:59 (EEST)Răspunde

13.04.2010/21:20BAICAN XXX (discuție) 13 aprilie 2010 21:46 (EEST)Răspunde

14.04.2010BAICAN XXX (discuție) 14 aprilie 2010 10:53 (EEST)Răspunde

14.04.2010

Contrib.15.04.2010/12:00BAICAN XXX (discuție) 15 aprilie 2010 12:47 (EEST)BAICAN XXX (discuție) 15 aprilie 2010 12:22 (EEST)Răspunde

Vă rog nu mai adăugați păreri și judecăți personale în articole, așa cum ați făcut la Țaratul Vlaho-Bulgar. Sunteți liber să introduceți informații în articole dacă aceastea sunt susținute de surse de încredere (care trebuiesc citate). Folosiți un ton enciclopedic, fără întrebări retorice. Mulțumesc. --Urzică (discuție) 15 aprilie 2010 15:02 (EEST)Răspunde

Opiniile pe care le-ați șters de la "Țarat...", nu erau atât de personale iar surse de încredere în care să existe capitalele, regii si întinderea exactă a regatelor pecenege, cumane in spațiul carpato-dunărean nu există. Eu n-am venit cu o afirmație/întrebare personală întrebând unde, în ce sursă s-ar găsi aceste date. Sau scriind ca românii/vlahii erau la acea vreme mai pașnici decât pecenegii, cumanii, ungurii! Poate cineva cita o sursă în care asta este contrazis? Oricum, mulțumesc pentru cele două rânduri ce mi le-ați, adresat sper că vom m<i colabora la Wikipedia. Mulțumesc, și la urmă.BAICAN XXX (discuție) 15 aprilie 2010 16:25 (EEST)Răspunde

Dacă nu există surse, atunci informația nu are ce să caute în articol. Țineți minte că la Wikipedia verificabilitatea contează, nu adevărul. Iar "nu există surse care să infirme asta" nu e un argument.

Vă rog să înțelegeți, de asemenea, că încălcând regulile proiectului și ignorând avertizările unor utilizatori mai experimentați nu ajungeți nicăieri. Dacă o regulă minoră vi se pare contraproductivă, poate fi discutată și schimbată. Dar principiile de bază, cum este cel legat de adevăr pe care l-am citat, nu se vor schimba. Rămâne la latitudinea dvs să vă hotărâți dacă vreți să contribuiți în asemenea condiții sau aveți altceva mai bun de făcut cu timpul dvs. --Urzică (discuție) 16 aprilie 2010 12:50 (EEST)Răspunde

==Ergonometrie==, P.Nouă. 16.04.2010/08:30BAICAN XXX (discuție) 16 aprilie 2010 08:47 (EEST)Răspunde

Presupun că intenția dumneavoastră era să creați articolul Ergonomie; numai că l-ați creat într-un namespace greșit. Este evident din numărul și conținutul observațiilor care vi s-au făcut pe această pagină de discuții că încă nu v-ați familiarizat cu proiectul. Vă rog să o faceți (consultați paginile recomandate pe Portalul comunității), fiindcă altfel veți continua să dați multă bătaie de cap celor care trebuie să curețe după dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru atenție. -- Victor Blacus (discuție) 16 aprilie 2010 10:13 (EEST)Răspunde

Vă rugăm să nu mai faceți experimente la Wikipedia, cum ați făcut la pagina Dezinfecție. Asemenea teste ar putea fi considerate vandalism. Dacă vreți să faceți alte încercări, folosiți groapa cu nisip. Vă mulțumim. Victor Blacus (discuție) 16 aprilie 2010 13:04 (EEST)Răspunde

Insist să vă familiarizați cu regulile proiectului. Aici ați distrus o pagină de redirecționare, adăugând un conținut mai potrivit pentru un dicționar decât pentru o enciclopedie. Așa nu putem continua. -- Victor Blacus (discuție) 16 aprilie 2010 13:07 (EEST)Răspunde

Puteți să-mi indicați o sursă demnă de încredere în care apare sintagma Dacia postdacoromană? Sau, termenul este rodul cercetării originale?--ZOLTAN (discuție) 24 aprilie 2010 23:20 (EEST)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Andrei Stroe.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

 —Andrei^discuție 30 aprilie 2010 11:12 (EEST)Răspunde

Pentru ut.92.80.241.221: CRITERIC=CRITERIAL (de/ despre/ care ține de criterii)...

==Palpator==--BAICAN XXX (discuție) 3 mai 2010 16:54 (EEST)Răspunde

Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să vandalizați Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina Legea inducției electromagnetice, vi se va ridica dreptul de a-i modifica paginile. Victor Blacus (discuție) 12 mai 2010 16:12 (EEST)Răspunde

Vă rog să nu interveniți acolo unde nu vă pricepeți. Aici scriem o enciclopedie. Vă mulțumesc pentru înțelegere. -- Victor Blacus (discuție) 12 mai 2010 16:16 (EEST)Răspunde

Bine ați venit la Wikipedia. Pagina Listă de componente electronice, creată recent de dumneavoastră, nu este în conformitate cu politicile Wikipedia și va fi ștearsă în curând (dacă nu a fost ștearsă deja).

Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim. --Redfox hq (discuție) 16 mai 2010 18:17 (EEST)Răspunde

M-am văzut în situația de a șterge de la termotehnică noțiunile de bază ale termodinamicii. Termotehnica și termodinamica sunt lucruri diferite. La termotehnică puteți dezvolta arătând modul în care termodinamica este aplicată în tehnică, nu altceva. La termodinamică noțiunile puse de dv. la termotehnică sunt definite, în plus, corect: căldura nu este o formă de prezentare a energiei, ci o formă de schimb de energie. Dacă nu sunteți familiar cu astfel de diferențe, nu induceți oamenii în eroare. Dacă ce ați pus acolo ați luat dintr-o carte, de exemplu un manual școlar, spuneți, ca să anunțăm școlile să nu-l mai folosească, deoarece este incorect. --Turbojet 17 mai 2010 19:08 (EEST)Răspunde

Vă rog să renunțați la majuscule acolo unde nu este cazul. Un exemplu de situație frecventă: „BIBLIOGRAFIE”. Nu înțeleg logica.—Sebimesaj 18 mai 2010 16:41 (EEST)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Minisarm.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Minisarm.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

1912? Rescrieți istoria? --Turbojet 26 mai 2010 13:33 (EEST)Răspunde

Și regulile ortografice ale limbii române.—Sebimesaj 26 mai 2010 23:02 (EEST)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Minisarm.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Turbojet.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

I. Vă rog să nu mai adăugați păreri și judecăți personale în articole, așa cum ați făcut la Ion Antonescu. Wp. este o enciclopedie, nu un organ de propagandă, sau de expunere a simpatiilor/antipatiilor noastre personale față de subiect. Neutralitatea, notabilitatea, obiectivitatea științifică necesită eforturi intelectuale pe care sunt sigur că sunteți în măsură să le depuneți. Vă urez succes. --Alex F. (discuție) 14 iunie 2010 11:04 (EEST)Răspunde

II. La articolul Paramon Lozan la fraza „...Drept între popoare acordate de Statul Israel ne-evreilor pentru acte de deosebită bravură și omenie în salvarea de evrei în timpul Holocaustului” ați adăugat: (exterminarea evreilor, rom-ilor și luptătorilor antinaziști in ce de Al doile Război Mondial). Este incorect. Cu tot respectul pentru romii și luptătorii antinaziști martirizați, ei nu se includ în categoria promovată de acest titlu de onoare. --Alex F. (discuție) 14 iunie 2010 18:24 (EEST)Răspunde

Buna, daca articolul se refera numai la olaritul geto-dacilor, asa si numeste-l sau propune unui administrator sa uneasca articolul dat cu Cultura și civilizația dacică, si anume Ceramica. --Sandhu (discuție) 14 iunie 2010 14:47 (EEST)Răspunde

Testul dumneavoastră de la pagina Ion Antonescu a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim. Victor Blacus (discuție) 15 iunie 2010 14:12 (EEST)Răspunde

Corectând ortografia, ați distrus formatul. Vă rog să testați în prealabil efectele modificărilor făcute. Insist (pentru a câta oară?) să vă familiarizați cu regulile proiectului. -- Victor Blacus (discuție) 15 iunie 2010 14:16 (EEST)Răspunde

Nu mai modificați titlurile oficiale, cum ați făcut la Universitatea Tehnică a Moldovei. --Turbojet 16 iunie 2010 12:38 (EEST)Răspunde

Vă rugăm să nu mai faceți experimente la Wikipedia, cum ați făcut la pagina Mosad. Asemenea teste ar putea fi considerate vandalism. Dacă vreți să faceți alte încercări, folosiți groapa cu nisip. Vă mulțumim. Victor Blacus (discuție) 16 iunie 2010 13:42 (EEST)Răspunde

Revin cu solicitarea de a alege o grafie sau alta a limbii române (fie cea dinainte de 1993, fie cea după 1993). Combinațiile reprezintă greșeli grave (poate chiar ignoranță), așa cum este cazul lui „sânt”. Mulțumesc pentru înțelegere.—Sebimesaj 16 iunie 2010 15:42 (EEST)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Turbojet.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Nu cred ca e benefică folosirea liniuței în titlul "Tun de asalt StuG-III". Mai bine era StuG III (tun de asalt) ca titlu. Oricum, fără acea linie. Mircea87 (discuție) 17 iunie 2010 12:44 (EEST)Răspunde

Am rugămintea de a nu mai redenumi articole după bunul plac, nerespectând nici măcar normele limbii române, darămite regulile Wikipediei. Cât credeți că vom mai face curățenie în urma dv.?

Și încă ceva: Hetzer chiar era vânător de tancuri.—Sebimesaj 18 iunie 2010 16:50 (EEST)Răspunde

Aceasta este ultima avertizare! La următorul act de vandalism vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. Este vorba despre recentele mutări de articole la nume nepotrivite. -- Victor Blacus (discuție) 18 iunie 2010 19:45 (EEST)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Minisarm.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Aceasta este ultima avertizare! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina Motor de căutare vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. Victor Blacus (discuție) 18 iulie 2010 14:01 (EEST)Răspunde

După regulament, ar fi trebuit să vă blochez. Nu o fac, fiindcă ați acționat fără intenția de strica articolul. Totuși, modificările făcute sunt aberante: ce v-a venit să inventați termenul de mașină căutătoare? Vă rog să nu mai interveniți unde nu vă pricepeți. -- Victor Blacus (discuție) 18 iulie 2010 14:11 (EEST)Răspunde

M-am uitat în dexonline.ro , și cuvântul Mărie (cu sensul necesar de mărime, dimensiune) există!!!, cu toate că eu unul n-am auzit nicio dată de acest sens. Cu toate astea: wikipedia se scrie în dialectul bucureștean/muntenesc, și de aceea vă rog ca în cazul concret al acestui articol să-l lăsați pe Blacus să scrie Mărime. Mersi și SALVE! --NeaNita (discuție) 24 iulie 2010 20:41 (EEST)Răspunde

A pune în gura unei surse ce nu afirmă sursa respectivă este considerat vandalism. La orice veți mai scrie pe Wikipedia în viitor, verificați în prealabil ce spun sursele, exact, ca să nu ne dați ocazia să vă mai acuzăm că ne prăpădiți timpul cu anularea „contribuțiilor” dv. --Turbojet 30 decembrie 2010 18:42 (EET)Răspunde

Dv. afirmați că "eu pun în gura" surselor "contribuții", nu eu! Eu n-am scris de unde am luat "starea de agregare", din DEX sau din altă parte. De ce la plural (ne prăpădiți), sunt oare mai mulți Turbojeți? Eu scriu la Wikipedia, ca dv. și ca mulți alți contribuitori. Dacă starea de agregare sub care se prezintă o substanță nu este caracterizatoare pentru ea, după cum afirmați dv., ați corectat d-le profesor, e bine așa, dar am îndoieli că v-ați prăpădit timpul pentru asta..., cum afirmați mai sus! Cu stimă, BAICAN XXX,BAICAN XXX (discuție) 30 decembrie 2010 19:24 (EET)Răspunde

După ce că faceți greșeli, nici nu vă dați seama în ce constau ele. În articolul respectiv era citată o definiție din DEX (referința aia). Înserând cuvinte înainte de referință rezultatul este ca acela în care DEX-ul ar afirma că starea de agregare ar caracteriza o substanță, enormitate care mi-a atras atenția și am verificat. Nici vorbă ca DEX să afirme că starea... Practic dv. ați pus în gura DEX-ului afirmația cu starea de agregare, ceea ce este o greșeală atât de fond, cât și de formă (sursa nu spunea asta).

Nu există mai mulți Turbojeți, ci există mai mulți utilizatori în comunitate (vedeți mai sus observațiile din pagină) care au trebuit să vă anuleze contribuțiile dv. originale, și care prin asta și-au prăpădit timpul. Bineînțeles că mi-am prăpădit timpul corectând. Era bine înainte, de ce n-a putut rămâne bine și a trebuit stricat de dv. și apoi corectat de mine? Nu mai faceți modificări despre care nu sunteți documentat. --Turbojet 30 decembrie 2010 20:51 (EET)Răspunde

Bună! Bazat pe articolele la care ai contribuit, se pare că ești interesat de Dacia antică. Te invităm la Proiectul Dacia!

--Codrin.B (discuție) 2 ianuarie 2011 05:38 (EET)Răspunde

La mulți ani! Mulțumesc pentru interes! Intr-adevăr sunt deja multe aricole despre Dacia, dar proiectul va ajuta la organizare, evaluare, coordonarea cu proiectul in engleză etc. Dacă doriți, aici puteți să vă alăturati listei WikiProiectului Dacia.

--Codrin.B (discuție) 3 ianuarie 2011 17:02 (EET)Răspunde

La mulți ani! Proiectul (româno-englez) intenționat e interesant, dar e nevoie de coordonare , și asta e dificil de realizat. Wikipedia are subiectul (Dacia) deja realizat. Oricum, succes!BAICAN XXX (discuție) 5 ianuarie 2011 16:36 (EET)Răspunde

Vă pun nota 2 la disciplinele „Sisteme și echipamente staționare de ardere” și „Construcția cazanelor”. Wikipedia e largă, găsiți subiecte din domenii în care vă pricepeți. --Turbojet 30 ianuarie 2011 20:13 (EET)Răspunde

Exact: citabile înseamnă "articole încă necitate în celelalte publicații". Deci e raportul între cele citate și cele citabile. Cum ați stricat de 2 ori exprimarea, se ajungea la articole citate / articole citate = 1 pentru veșnicie. Adică, nu ați priceput ce e acest factor. --Miehs (discuție) 3 februarie 2011 17:15 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc pentru contribuții, dar încercați să vă documentați puțin înainte de a scrie ceva. Banca Națională din Republica Moldova se numește Banca Națională a Moldovei și nu altcumva. --Cezarika1 5 februarie 2011 12:24 (EET)Răspunde

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:MD_1_leu_rev.jpg Denumirea băncii este Banca Națională a Moldovei și nu Banca Națională din Republica Moldova. Trebuie folosită denumirea corectă a instituției în articole. --Cezarika1 5 februarie 2011 13:52 (EET)Răspunde

Ce faceți domnule? Ați deschis o carte de istorie, să vedeți cum e corect, cum spun specialiștii, înainte să vă apucați de aceste modificări? Nu faceți, traduceri din engleză, cuvânt cu cuvânt, că nu se potrivește. Sper să vă opriți. Cele bune.--Silenzio76 (discuție) 6 februarie 2011 21:22 (EET)Răspunde

Vă rog foarte mult nu sanctificați unele personaje istorice, că nu sunteți nici Sinod și nici Papă. Matia I, Maria Tereza și toți ceilalți împărați au fost Împărați ai Sântului Imperiu Roman (de: Heiliges Römisches Reich, lat: Sacrum Romanum Imperium, hu:Szent Római Birodalom, etc) care a existat între 962 și 1806, ei nicidecum nu au fost sfinți tot la fel cum regii apostolici ai Ungariei nu au fost apostoli. Vă rog să nu faceți modificări decât atunci când sunteți sigur de corectitudinea datelor pe care le introduceți sau modificați. Vă mulțumesc.--ZOLTAN (discuție) 6 februarie 2011 21:41 (EET)Răspunde

Încă o dată, nu contează ce scriu celelalte Wikipedii, contează ce spune literatura română de specialitate. Repet: ați consultat ceea ce spun istoricii români, înainte să vă apucați de această campanie de modificări? Cred că nu. --Silenzio76 (discuție) 6 februarie 2011 22:08 (EET)Răspunde

referitor la problema ridicată pe pagina lui Silenzio76: din 962 și până în 1512 (domnia lui Maximilian I) denumirea oficială era Sfântul Imperiu Roman (Heiliges Römisches Reich), începând din această perioadă și până la desființarea lui, de către Napoleon în 1806, denumirea oficială era Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (Heiliges Römisches Reich deutscher Nation), așa că, vrem sau nu, trebuie să respectăm aceste titulaturi, măcar din respect pentru adevărul istoric, chiar dacă, Voltaire spunea despre acest stat: Sfântul Imperiu Germano Roman nu a fost nicidecum sfânt, dar nici german sau roman, de fapt, nu a fost nici imperiu. Pentru noi, nu părerea contează, fie chiar și a lui Voltaire, ci sursele credibile.--ZOLTAN (discuție) 6 februarie 2011 22:24 (EET)Răspunde

adus de la pagina de discuțiia lui Meszzoli

BAICAN XXX (discuție) 6 februarie 2011 22:33 (EET)Răspunde

aspectele acestea le-am tratat pe pagina dv. Nimeni nu consideră câ Sfântul Imperiu Roman ar fi fost un stat roman sau că ar fi avut administrația centrală la Roma, etc. E vorba de acte oficiale, „constituții”, tratate care au marcat istoria Europei și a lumii întregi; exemplu: titulatura oficială de împărat al lui Maximilian I a fost: „Kaiser des Heiligen Römischen Reiches”, adică „Împărat al Sfântului Imperiu Roman”--ZOLTAN (discuție) 6 februarie 2011 23:01 (EET)Răspunde

Singur spuneți mai sus că Maximilian a fost al Sfântului Imperiu Roman și nu al Imperiului Roman. Eu sunt sigur că nici un Sfânt Împărat Roman nu a semnat tratate sub titlul de, spre exemplu : Maximilian, Împărat Roman! Cum faceți deosebirea față de Cezarii romani antici, Împărați Romani care aveau capitala la Roma, pe când Habsburgii (Sfinți Împărați Germani) aveau rezidența la Viena, și conduceau un imperiu creștin, spre deosebire de cei anticiBAICAN XXX (discuție) 7 februarie 2011 00:01 (EET)Răspunde

de regulă, semnau simplu fără nicio titulatură, titlurile erau în preambulul documentului. Apoi, depinde ce semnau, erau semnate cu titulatura imperială numai actele ce priveau imperiul, dacă semnau acte ale vreunuia din multitudinea regatelor, ducatelor ale căror suverani erau, foloseau titulatura din statul respectiv. De exemplu, Ferdinand I semna actele regatului ungar numai cu titulatura de rege apostolic al Ungariei, actele regatului ceh folosind titulatura de rege al Boemiei, iar actele ce priveau imperiul cu titulatura de împărat. Împărații Sfântului Imperiu Roman, nu erau numai Habsburgii și nu aveau capitala numai la Viena, ci când la Achen, când în Praga, ba chiar în Palermo (Frederic al II-lea) sau în Madrid (Carol V.). Este clar: nu se poate confunda Imperiul Roman cu Sfântul Imperiu Roman, la fel cum nu se confundă Cezarul cu Kaiserul!--ZOLTAN (discuție) 7 februarie 2011 00:37 (EET)Răspunde

priviți și citiți un document oficial emis și semnat de Maria Terezia:

Scrie, negru pe alb:„...sau Ordinul de Drept a Majetății sale Maria Terezia, Împărăteasă Romană, Regină a Ungariei, Boemiei, etc, Arhiducesă a Austriei.....”

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--ZOLTAN (discuție) 6 februarie 2011 23:02 (EET)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--ZOLTAN (discuție) 7 februarie 2011 01:15 (EET)Răspunde

Vă rog foarte mult nu continuați seria redenumirilor împăraților, cel puțin până la discutarea chestiunii la Cafenea. Modificările dv. nu sunt corecte, ele produc eliminarea abigutății, dar noile denumiri sunt incorecte și caraghioase. Aceasta, este un ultim avertisment, înaintea blocării.--ZOLTAN (discuție) 7 februarie 2011 10:47 (EET)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Știți greșit. Un octet este întotdeauna egal cu 8 biți. Un bait este definit ca dimensiunea unui caracter pe sistemul respectiv, deci teoretic poate fi diferit de 1 octet. Vedeți notele de la en:byte:

1. Bemer, RW; Buchholz, Werner (1962), "6, Character Set", in Buchholz, Werner (PDF), Planning a Computer System – Project Stretch, capitolul 6, http://archive.computerhistory.org/resources/text/IBM/Stretch/pdfs/Buchholz_102636426.pdf .
2. Bemer, RW (1959), "A proposal for a generalized card code of 256 characters", Communications of the ACM 2 (9): 19–23 .--Strainu (دسستي‎)  9 februarie 2011 17:18 (EET)Răspunde

Articolul octet de la noi e greșit punct. Puteți verifica articolul echivalent de pe orice altă wikipedie mare și veți vedea că există articole separate pentru octet, termen care este folosit chiar și în limba engleză pentru a elimina neclaritățile, mai ales în standarde.

De exemplu, în standardul ISO/IEC 9899:1999 (pentru limbajul C99) scrie așa la definiții:

„3.6 byte: addressable unit of data storage large enough to hold any member of the basic character

set of the execution environment
NOTE 1 It is possible to express the address of each individual byte of an object uniquely.

NOTE 2 A byte is composed of a contiguous sequence of bits, the number of which is implementation defined. The least significant bit is called the low-order bit; the most significant bit is called the high-order bit.”

A se vedea și octet rfc vs. byte rfc, RFC 176, [1] sau chiar Petit Robert dacă aveți acces la așa ceva.

De multe ori cele 2 cuvinte sunt folosite ca sinonime, de acord, dar este un abuz de limbaj care poate fi cu ușurință evitat acolo unde este necesară departajarea.--Strainu (دسستي‎)  9 februarie 2011 23:52 (EET)Răspunde

Singurul argument, al meu, al nostru, etc., a fost aceea că sintagma „sfânt împărat” nu este corectă sub niciun aspect (istoriografic, lingvistic, logic, etc.)--ZOLTAN (discuție) 10 februarie 2011 18:50 (EET)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Ionutzmovie.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--Silenzio76 (discuție) 10 februarie 2011 19:58 (EET)Răspunde

Vă rog, vă implor, să nu mai faceți traduceri-oglindă din nicio limbă în limba română. Se pare că nu stăpâniți terminologia științifică, folosiți roboți de traducere și dicționare. Mă refer, acum, la ecuația de gradul doi; atât! Nu încurcați „treaba” pe ro.wp.; alții vor avea de corectat zeci, poate sute de ore, în urma „avântului" dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru înțelegere.--ZOLTAN (discuție) 11 februarie 2011 14:32 (EET)Răspunde

Dle Meszzoli Zoltan, eu contribui la ro.wp., "nu încurc treaba", cum jignitor vă adresați mai sus. Cred că intenționat exagerați expresiile românești, pentru a irita. Regret că trebuie să răspund la astfel de "coborâte" adresări ca cea de mai sus. Pe viitor vă rog sa fiți politicos în expresii, eu înțeleg foarte bine ce înseamnă creare de atmosferă!

vreți să spuneți că termenul „ecuație cuadratică” este cel mai potrivit termen pentru ecuația de gradul al doilea, la fel ca și „sfântul împărat” în loc de „împărat al Sfântului...etc.” ?--ZOLTAN (discuție) 11 februarie 2011 15:21 (EET)Răspunde

• Titlul articolului inițiat de mine a fost românesc, dle Zoltan Messzoli, pur romînesc: Ecuație pătratică, echivalent cu cel redirecționant, al dv., ulterior operat. Văd că creați mai departe atmosferă, legând Matematica cu Împărat al Sfântului Imperiu Roman sau Împărat al Imperiului romano-german. Vreți să ironizați astfel și Limba română, sau numai pe Baican?BAICAN XXX (discuție) 11 februarie 2011 15:48 (EET)Răspunde

Acum aud prima dată că ecuației de gradul doi i s-ar spune „ecuație pătratică”. Vă înșelați profund crezând că i s-a spus vreodată așa. Nu contează „echivalența” presupusă de dv., ci terminologia uzuală. Dacă nu o cunoașteți, nu încurcați treaba. Dicționarul nu vă ajută, „sinonimele” nu se folosesc. --Turbojet 11 februarie 2011 16:10 (EET)Răspunde

Cum să nu i se spună ecuație pătratică? Este o denummire mai scurtă analoagă situației de la ecuatia de gradul întîi căreia i mai se spune si ecuatie liniară. În plus vedeți și funcție pătratică.--86.125.161.154 (discuție) 11 februarie 2011 17:18(EET)

„funcția pătratică” este o struțo-cămilă similară cu „ecuația pătratică”. Nu, corect este: „funcție reală de gradul al doilea cu variabilă reală", pe scurt, așa cum ar fi trebuit să învățați la școală: „funcție de gradul doi”. Punct. Consider că această discuție este la fel de sterilă ca și cea de la sfinți și împărați.--ZOLTAN (discuție) 11 februarie 2011 17:34 (EET)Răspunde

• Mai sus, Zoltan Meszzoli și Turbojet n-au auzit de cuvântul românesc "pătratic" (ecuație pătratică, funcție pătratică), Zoltan numește funcția pătratică ca fiind o struțo-cămilă! Dlor, vreți să dați lecții de limbă română românilor, vreți să le interziceți să-și folosească limba sau ce altceva doriți, sărind unul în ajutorul celuilalt? Dle Zoltan, nu eu am creat articolul Funcție pătratică hulit de dv. ca fiind o struțo-cămilă, dar abia azi "v-a picat" pe el, odată cu Ecuație pătratică creat de mine! Oricum, dacă dv., Zoltan și Turbojet nu ați auzit, sau nu vreți să folosiți cuvântul pătratic, cred că aveți bune cauze sau/și motive, de care nu puteți să-l faceți pe Baican răspunzător. Se pare că și User-ul 86.125... (nu-l cunosc) de mai sus, vorbește și cu pătratic, deci nu sânt eu o excepție!

Toată viața am trăit în România, unde mi-am făcut și studiile, așa că am pretenția că știu terminologia oficială, pe care o transmit altora mai departe, care vor spune cum le spun eu. În matematică se întâlnește expresia „formă pătratică”, dar de obicei în geometria analitică, nu referindu-se la funcția/ecuația de gradul doi. Nu tot ce dicționarele numesc „sinonim” poate fi substituit oriunde. Uzul fixat de bibliografie fixează forma. În chestiunea ecuației de gradul doi este semnificativă cea folosită în gimnaziu/liceu, deoarece acolo se studiază acea funcție/ecuație. Dv. ați învățat în liceu „ecuație pătratică” în loc de „ecuație de gradul doi”? Am impresia că de fapt nu sunteți din/nu ați studiat în România și vă orientați după greșelile altora de pe Wikipedia. Multe articole sunt traduse de pe alte wikipedii de persoane care nu cunosc terminologia și care cred că fac un bine punând la dispoziția românilor acele materiale și se găsesc destui snobi care dacă o rup pe english cred că formele acelea sunt cele corecte și în limba română, ba chiar încearcă să le impună. Pentru dv. ro:wp în general nu este sursă de încredere, decât acele articole pe care vi le confirmă utilizatorii ăia care vă tot atrag atenția.

Revenind la ecuația de gradul doi, termenul „coeficientul termenului pătratic (în X, Y, Z)” nu l-am mai auzit decât în geometria analitică. La funcții/ecuații forma pe care am auzit-o este „coeficientul termenului de gradul doi”. Cum intenționați să denumiți coeficientul termenului de gradul 5 la funcția/ecuația de gradul 5? Dar al termenului de gradul 99 la funcția/ecuația de gradul 99? --Turbojet 11 februarie 2011 21:04 (EET)Răspunde

Încă una? Nu vreți să înțelegeți? --Turbojet 12 februarie 2011 23:48 (EET)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--ZOLTAN (discuție) 13 februarie 2011 17:29 (EET)Răspunde

Domnule Baican, când vi se explică de nenumărate ori, că nu procedați bine, iar dumneavoastră continuați în același mod, cum se numește? Nimeni nu vă dorește capul. Se dorește doar o schimbare de atitudine, iar dacă dumneavoastră considerați, că nu este necesară, atunci suportați consecințele. --Silenzio76 (discuție) 13 februarie 2011 23:46 (EET)Răspunde

Am observat la pagina Listă de abrevieri din 3 litere că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de previzualizare (lîngă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Mulțumesc! --Rebel 15 februarie 2011 11:41 (EET)Răspunde

Deși nu-mi era informația necunoscută. Totuși, nu văd din istoricul paginii că v-ar interesa în mod deosebit abrevierile de trei litere, sau mă înșel eu?! Adică nu apăreți la contribuitori. Numai bine!BAICAN XXX (discuție) 15 februarie 2011 12:29 (EET)Răspunde

Mă interesează în mod particular un număr destul de limitat de articole, însă nu din pricina asta am venit cu rugămintea de mai sus. Asemeni altor utilizatori, eu urmăresc schimbările recente. Pentru a evita aglomerarea acestora, există o cutumă în a face toate modificările și completările unui articol sub semnul aceleiași editări, în sensul că se folosește opțiunea de previzualizare înainte de a salva, remodifica, resalva, reremodifica și reresalva un articol. Astfel e mai ușor să urmărim ce face fiecare și ca atare să verificăm modificările. Mulțumesc. --Rebel 15 februarie 2011 12:33 (EET)Răspunde

Stimate domn, nu pot să trec sub tăcere faptul că mi se pare nepotrivit felul în care obișnuiți să puneți ceilalți utilizatori în fața unor fapte împlinite, că așa credeți dumneavoastră. Așa ați procedat cu redenumirea împăraților, dar și cu cutremurul de ieri. Cred că înainte de a da cu barda-n gard, ar trebui să vă uitați în stânga și în dreapta și să vă acomodați cu cultura acestui proiect. Vă aduc acest sfat pentru că atitudinea dumneavoastră de până acum v-a împins până în pragul blocării, iar dacă nu vă îmbunătățiți modul de abordare, nu vă pot prezice prea multe împliniri pe-aici. Spun aceasta cu convingerea că scopul prezenței dumneavoastră nu este acela de a deranja, ci acela de a ajuta. În această ordine de idei, vă doresc mult succes. --Mihai Andrei (discuție) 12 martie 2011 16:50 (EET)Răspunde

Bună ziua, BAICAN XXX. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Ionutzmovie.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

— Ionutzmovie discută 12 martie 2011 21:12 (EET)Răspunde

Mulțumesc pentru corectură la articolul Cutremurul din Sendai (2011). A fost o greșeală de neatenție. Referitor la „înveliș”: am ales acest termen pentru că am văzut că este folosit în mai multe ziare românești online. Dacă o fi cel mai bun termen sau nu, nu știu.--Mycomp (discuție) 14 martie 2011 12:11 (EET)Răspunde

Cred că este bine să puneți surse, mai ales când introduceți cifre (440.000 de persoane, 850.00 de locuințe, 30.000.000 locuitori etc.). O zi bună!--Mycomp (discuție) 16 martie 2011 08:48 (EET)Răspunde

Văd că puneți la legături externe pagini de teletext. Din câte înțeleg eu, o legătură externă este o legătură albastră, unde dacă dai clic ajungi direct la situl respectiv. Cred că „ORF eins, 16.03.2011, Teletext, Pag. 102, 140, 141” etc. ar trebui pus la Bibliografie.--Mycomp (discuție) 16 martie 2011 09:29 (EET)Răspunde

• La motorul bipolar, corect este rotor și nu armătură, polul nord, respectiv polul sud al statorului și nu partea stângă sau partea dreaptă a magnetului (pe figură sunt indicate polii prin N și S).
• Nu este oportună includerea secțiunii „Perii tehnice” la articolul Perie, eventual ar trebui creat o pagină de dezambiguizare pentru cuvântul perie, acolo ar avea loc „peria tehnică” ( în treacăt fie zis, termenul este o invenție ad-hoc, denumirea generică potrivită este „dispozitiv de comutație”).
• La Franz Liszt vă rog să introduceți numai informații referențiate; de fapt, părerea mea este că întregul articol ar trebui rescris de cineva care se pricepe la muzicologie și istoria muzicii. Prea multe inexactități și prea puține informații valoroase sunt prezente în varianta actuală.--ZOLTAN (discuție) 29 martie 2011 12:40 (EEST)Răspunde

Răspuns lui Zoltan Meszzoly la "Terminologie și..." Nu sunt eu creatorul articolului, care nu se numește cum ziceți, "Motor bipolar" ci Motor electric de curent continuu, nu există acest titlu. Dacă ați constatat acolo terminologie neadecvată, este indicat s-o și corectați, implicându-vă constructiv la articol. Concret: Eu n-am nici o legătură cu folosire termenilor ce mi-i reproșați. Deschideți vă rog ochii și vedeți că BAICAN XXX a făcut la întreg articolul, pe care îl redenumiți dv ad-hoc Motor bipolar, doar o singură intervenție (modificare), nici una dintre ele la armătură, partea stângă, partea dreaptă:

1. am înlocuit "împinsă" prin "respinsă", ceea ce corespunde terminologiei electromagnetismului
2. am scos "prin" care schimba greșit sensul explicației imaginii (neaduse nici una dintre ele de mine în articol!), și care făcea dintr-un rezultat un mijloc pentru obținerea lui.
3. am inclus cuvântul "poli" (dv îmi reproșați eronat nefolosirea termenului, atribuindu-mi utilizarea de parte stângă, etc.) și cuvântul "produs" pentru întregirea sensului.

Am dat această explicație la obiect, pentru ca să se vadă ca unele intervenții-observații sunt subiective, neobiective și în cazul de față, făcute și cui nu trebuie.

• Adresați, dacă tot vreți să ajutați, observația lui79.125.184.128 și 79.116.72.210 care au adus (din engleză) și tradus textul respectiv. Dacă nu o faceți atunci observația făcută "greșit" mie, are alte subînțelesuri, mai vechi.
• Modificați cum vă place textul de la articolul "Perie", faceți, așa cum propuneți "dezambiguizare", eu n-am nimic împotrivă să colaborăm, contribuim în acest mod. Gasiți alt termen pentru "ad-hocul" perie tehnică, eu zic că-i pentru moment în regulă.
• La Franz Liszt eu am precizat doar că mama lui Liszt era o germană austriacă, fata unui brutar dintr-un oraș de pe Dunărea austriacă și am inclus și numele ei de fată. E ceva greșit (?), atunci corectați vă rog și la Wikipedia germană, care folosește aceleași date biografice. Eu salut ideea de a rescrie articolul, e a dv, n-am nimic împotrivă.BAICAN XXX (discuție) 29 martie 2011 15:18 (EEST)Răspunde

Da, așa este. Azi, când am postat mesajul de mai sus, am scris din amintirea celora văzute ieri noaptea. Se pare că eram foarte obosit, astfel că am confundat contribuitorii. De fapt, traducerea legendei de la figura motorului de curent continuu (bipolar) se datorează unuia din anonimii pomeniți mai sus. Îmi cer scuze pentru confuzie. În ce privește „peria”, am să mă ocup eu. La F.Liszt, sigura problemă este că datele biografice trebuie susținute prin surse, cât mai multe, fiindcă unele aspecte biografice ale marelui muzician sunt disputate (disputa este una care depășește cadrul wikipediei, ea are loc între istorici ai muzicii și „biografi oficiali” care se ocupă de F. Liszt, tocmai de aceea este nevoie de o foarte solidă documentare, ca să nu ne acuze nimeni de partizanat în favoarea uneia sau alteia dintre opiniile specialiștilor.--ZOLTAN (discuție) 29 martie 2011 16:11 (EEST)Răspunde

Eu nu cred că Franz Liszt, este o problemă pentru noi, cel mult pentru austrieci și unguri, deși nu văd o facilă clarificare nici pentru ei. Unele biografii sunt și vor rămâne cu date mult disputate, însă "nu piere lumea din asta".BAICAN XXX (discuție) 29 martie 2011 18:03 (EEST)Răspunde

E vorba de mult mai mult: relația lui Liszt cu masoneria, motivul pentru care a ocolit Austria, de ce nu prea vroia să vorbescă nemțește (de fapt, vorbea numai franțuzește, uneori italiana), „natura” legăturilor cu Wagner, de ce a devenit călugăr franciscan, care a fost soarta bastarzilor săi, de ce a donat aproape toate operele sale Academiei de Muzică Ungare, de ce nu a vrut să recunoască niciun nepot de al său, descendeți ai copiilor săi nelegitimi, etc., etc, Ăstea’s chestiile gingașe la care nu știu să răspundă istoricii muzicii.--ZOLTAN (discuție) 3 aprilie 2011 01:35 (EEST)Răspunde

Care e diferența între un nobil și un aristocrat? De unde provine nobilitatea? Un rege sau domnitor ereditar este un simplu nobil? --ZOLTAN (discuție) 3 aprilie 2011 01:35 (EEST)Răspunde

Nu mai continuați seria categorisirii domnitorilor la nobili, cel puțin până la discutarea chestiunii la cafenea. Eu nu sunt istoric, dar am vaga impresie că nu este corect ceea ce faceți.--ZOLTAN (discuție) 3 aprilie 2011 01:54 (EEST)Răspunde