French
DeutschRadu Paisie
 | Acest articol poate fi extins cu text tradus din articolul corespunzător din Wikipedia în engleză. Click pe [arată] din partea dreaptă pentru a citi instrucțiuni importante înainte de traducere.
|
Radu Paisie (n. ?, București, România – d. 1545, Alexandria, Egipt) cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș, a fost domn în Țara Românească: iunie 1535 - martie 1545.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în jurul anului 1500.[2]
A fost fiul lui Radu cel Mare; călugăr și stareț la Mănăstirea Curtea de Argeș sub numele de Paisie, ca domn și-a luat numele de Radu, fiind ales de boieri.
În 1538 - 1540, turcii au ocupat Brăila, pe care o transformă împreună cu ținutul din jur, în raia în 1541. La 7 ianuarie 1543 a încheiat cu arhiducele austriac Ferdinand o alianță prin care își promiteau ajutor reciproc împotriva turcilor, urmând ca Radu Paisie să-i furnizeze știri despre mișcările dușmanului. La 1544 boierii pribegi în fruntea cărora se aflau Laiot și Stroe, l-au atacat și au încercat să-l alunge, însă au fost învinși. A fost înlăturat de pe tron de fratele său (după tată) Mircea Ciobanul în martie 1545. Turcii l-au exilat în Egipt, unde a și murit. Se crede că este înmormântat într-o biserică din Alexandria în Egipt. Era un om pios care se îngrijea de cele bisericești, terminând mitropolia din Târgoviște și clădind mănăstirile Mislea din Prahova, Cosoteni din Teleorman si Valea din Țițești.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Părinții lui, Radu al IV-lea cel Mare și Cătălina Crnojevic au fost căsătoriți în jurul anului 1495.
- ^ Valentin Gheonea, "Un domnitor controversat — Radu Paisie", in Magazin Istoric, September 1996, pp. 49–51.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [1]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [2]
- Un nume călugăresc într-un pomelnic domnesc Arhivat în , la Wayback Machine., 19 iunie 2012, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
| Predecesor: Vlad Vintilă |  1534 | Succesor: Vlad Vintilă |
| Predecesor: Vlad Vintilă | 1535 – 1536 | Succesor: Banul Mărăcine |
| Predecesor: Banul Mărăcine | 1536 – 1539 | Succesor: Șerban din Izvorani |
| Predecesor: Șerban din Izvorani | 1539 – 1544 | Succesor: Laiotă Basarab |
| Predecesor: Laiotă Basarab | 1544 – 1545 | Succesor: Mircea Ciobanul |
