Tiraspol

Tiraspol
Тирасполь Тирасполь Тираспол
—  Municipiu  —
Stradă și piața centrală în Tiraspol.
Drapel
Tiraspol Tiraspol (Moldova) Poziția geografică
Coordonate: 46°50′25″N 29°38′36″E ({{PAGENAME}}) / 46.84028°N 29.64333°E
Țară	Republica Moldova
Teritoriu autonom	UAT din Stînga Nistrului
Municipiul	Tiraspol
Atestare	21 noiembrie 1792[2]
Guvernare
- Primar	Oleg Dovgopol[*]​
Suprafață
- Total	50 km²
Altitudine maximă	41 m.d.m.
Altitudine minimă	11 m.d.m.
Populație (2014[1])
- Total	▼128,000 locuitori
- Densitate	2,676 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
Cod poștal	MD-3300
Prefix telefonic	+373 533 *****
Localități înfrățite
- 13 orașe înfrățite	listă
Plăcuțe de înmatriculare	T --- --
1 Oficial, Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului.
Prezență online
site web oficial GeoNames
Modifică date / text

Portal Republica Moldova

Tiraspol este un municipiu cu o populație de circa 135.000 de locuitori, al doilea ca mărime din Republica Moldova (surclasat de Chișinău), și capitala autoproclamatei Republici Moldovenești Nistriene.

În anul 1989, populația orașului se ridica la aproximativ 182.000 locuitori,^[3] cu tot cu suburbii 200 de mii, 32% ucraineni și 18% români-moldoveni. Conform recensământului făcut de autoritățile transnistrene în anul 2004, populația a scăzut la 159.163 locuitori, în 2011 la 135.700 locuitori.

Procentul românilor a scăzut la 15% după datele noului recensământ (2004). Potrivit informațiilor din CIA World Factbook, 8.000–10.000 de cetățeni moldoveni au devenit refugiați în timpul războiului din 1992, mulți dintre ei provenind din Tiraspol, 1.000 dintre ei încă au statutul de refugiați și astăzi.

Numele provine de la Tyras, denumirea antică și medievală a Nistrului, și polis, însemnând deci „orașul, cetatea Nistrului”.

În unele surse românești mai vechi, figurează și sub numele Tirișpolea.^[4][5]

Istoria apartenenței statale

Republica Moldova 1991–
Нистрения / Transnistria 1990–
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1922–1941
RSS Ucraineană 1921–1922
Republica Populară Ucraineană 1917–1921
Republica Rusă 1917
Imperiul Rus 1792–1917

După războiul ruso-austro-turc din anii 1787–1792 d.Hr., a fost semnat Tratatul de la Iași, conform căruia Imperiul otoman ceda Imperiului țarist regiunea dintre râurile Bug și Nistru, cunoscută ca regiunea Oceacov.

Pentru întărirea noii frontiere de stat a Imperiului țarist, în 1792, pe malul stâng al râului Nistru, la cererea generalului Aleksandr Suvorov, a fost construită Cetatea Tiraspolului de arhitectul François Sainte de Wollant. În jurul cetății a fost fondat orașul Tiraspol, la porunca împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. După apariția orașului Tiraspol, mulți locuitori ai satului Sucleia s-au mutat în localitatea urbană, astfel populația orașului, în 1795, era de 2.500 locuitori.

Orașul Tiraspol, inițial, era centrul administrativ al regiunii Oceacov (Oceac), iar din 1806 a fost inclus în gubernia Herson. În 1816, populația orașului număra 5.300 locuitori.

După anexarea Basarabiei, în 1812, Tiraspolul pierde statutul său de important centru militar, iar în anul 1835 Cetatea Tiraspolului a fost desființată, însă orașul continua să crească și să se dezvolte. Colonizarea germanilor pontici a generat o creștere demografică, economică și culturală. În anul 1848 a fost înființată Dieceza de Tiraspol.

În anul 1869 a fost construită calea ferată care lega Tiraspolul și Odesa, iar în 1871 calea ferată spre Chișinău.

Primul Război Mondial a încetinit dezvoltarea orașului. În 1918, Basarabia s-a unit România, iar Nistrului din nou i-a revenit rolul de frontieră. În perioada 1929-1940, Tiraspolul este capitala Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În această perioadă, în Tiraspol sunt construite numeroase fabrici, uzine și instituții de învățământ.

În 1940, Basarabia este anexată la URSS, iar RASSM devine parte componentă omogenă a RSSM-ului cu capitala la Chișinău, Tiraspolului revenindu-i doar rolul de centru raional a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Tiraspolul se dezvoltă într-un ritm foarte rapid până la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, când orașul avea o populație record de peste 200 mii locuitori.

• 
  Orașul în 1941, sub administrație românească.
• 
• 
  Întâlnirea activiștilor basarabeni și transnistreni la Tiraspol, 1941. De la stânga: Ilie Zaftur, Onisifor Ghibu, Ștefan Bulat, Pan Halippa și Nichita Smochină.
• 
  Slujbă în 1941 (după ce orașul a fost ocupat de trupele române). Episcopul de câmp al armatei române, generalul de brigadă Partenie Ciopron binecuvântează mulțimile.

Odată cu căderea URSS-ului și declararea independenței Republicii Moldova, la 27 august 1989, regiunea din stânga Nistrului, din cauza contradicțiilor lingvistice apărute, și-a proclamat, în 2 septembrie 1990, independența față de Republica Moldova, iar orașul Tiraspol a devenit capitala autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene” (RMN).

În contextul invaziei ruse a Ucrainei, au avut loc în Tiraspol o serie de explozii pe 25 aprilie 2022, în jurul orei 17:45, în sediul birourilor „Ministerul Securității Statului” local și al filialei „Serviciului Federal de Securitate” rus din Transnistria.^[6] Acestea nu au făcut victime și au fost etichetate de autoritățile ucrainene drept operațiune sub steag fals a FSB-ului.^[7]

La marginea de nord a municipiului este amplasată vâlceaua Colcot, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.^[8]

   Vezi și articolul:  Podul feroviar Bender–TiraspolVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Tiraspolul este al doilea ca mărime oraș din Republica Moldova (după Chișinău) și cel mai mare din stânga Nistrului. Conform recensământului efectuat de autoritățile rebele nistrene, în noiembrie 2004, numărul locuitorilor din Tiraspol era 159.163 persoane, dintre care:

• Populație urbană: 158.070 locuitori
• Populație rurală: 1.094 locuitori

Luând în considerare faptul că înalta densitate a populației din sudul orașului Tiraspol și, practic, lipsa de hotare a acestuia cu localitățile adiacente, în Transnistria a apărut conceptul de Aglomerație Tiraspol–Tighina, cu aproximativ 250-300.000 locuitori comuni. Orașul Bender se află în partea dreaptă a Nistrului, însă, în urma războiului armat din 1992, a fost ocupat și de atunci este subordonat Tiraspolului. Aceste 2 orașe vecine, care formează o aglomerație comună, sunt unite între ele cu linii de troleibuze și autobuze. La sudul Tiraspolului mai este o localitate cu peste 10.000 locuitori, care se numește Sucleia și care a fost comasată încă pe la 1980. Chiar și locuitorii din regiune, uneori, nu știu până unde sunt hotarele Tiraspolului și de unde începe Sucleia.

Orașele Tiraspol și Tighina, despre unirea cărora se vorbește de mai bine de 40 ani, alcătuiesc o sistem comun de productivitate intensivă și relații culturale. Pe lângă troleibuze, între cele mai mari 2 orașe din Transnistria mai funcționează și linia de maxi-taxi nr. 20. În Bender sunt situate filialele multor instituții de învățământ ale Tiraspolului, printre care se numără și filiala Universității de Stat din Transnistria. Pentru aceste 2 orașe este specifică migrarea reciprocă a locuitorilor.

Sistemul unic de transport (autobuze și maxi-taxi) face legătura dintre Tiraspol și localitățile adiacente cum sunt Sucleia, Caragaș, Tîrnauca, etc.

În anul 1897, în orașul Tiraspol locuiau 31.616 persoane care se clasificau, pe limbi, în felul următor^[9]:

În anul 1926, în orașul Tiraspol locuiau 29.700 persoane care se clasificau, pe etnii, în felul următor:

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația orașului era de 43.676 locuitori, distribuită astfel:^[10]

2004

Conform recensământului neoficial, 90,4% din locuitorii orașului dețin "cetățenie" transnistreană, însă o parte din ei mai au și o a doua cetățenie: Republica Moldova – 16,2%, Federația Rusă – 16,1% sau Ucraina – 12,4%.

Orașul Tiraspol este membru al Întrunirii Internaționale a capitalelor și marilor orașe și a Clubului Internațional al Mării Negre.

În Tiraspol lucrează reprezentanți ai următoarelor organizații internaționale:

• Misiunea OSCE-ului în Republica Moldova (oficiul Tiraspol)
• Comitetul Internațional pentru diplomație socială
• Asociația Internațională a activiștilor culturii și artei

Țară	Adresă	Telefon
Belarus	str. 25 octombrie, nr. 114
Rusia	str. 25 octombrie, nr. 15	95539
Ucraina	str. 25 octombrie, nr. 114	81905

Țară Oraș Data înfrățirii Republica Moldova Bălți[11][12] ? Republica Moldova Comrat[11][12] ? Norvegia Trondheim 1987 Germania Eilenburg 2002 Ucraina Odesa 2006 Ucraina Mîkolaiv 2006 Ucraina Ternopol 2006 Ucraina Ismail 2006 Ucraina Cetatea Albă 2006

Țară Oraș Data înfrățirii Ucraina Herson 2006 Ucraina Cerkasî 2006 Rusia Volgograd 2006 Rusia Kaluga 2006 Rusia Kursk 2006 Belarus[11] Minsk 2006 Rusia Severodvinsk 2006

• Siluan Kravțov (1870 - 1941), Arhiepiscop de Fântâna Albă și Mitropolit al tuturor creștinilor de rit vechi din lume în perioada 1939-1941;
• Mihail Larionov (1881 - 1964), pictor;
• Nikolai Zelinski (1861 - 1953), chimist;
• Olga Bîkova (1922 - 1999), activistă comunistă;
• Alexandru Nicolschi (1915 - 1992), activist comunist, torționar al Securității;
• Vladislav Grosul (1939 - 2022), istoric
• Felix Kreichman (n. 1949), politician
• Vladimir Beliaev (n. 1965), politician;
• Maia Parnas (n. 1974), politiciană transnistreană
• Eugen Hmaruc (n. 1977), fotbalist;
• Alexandru Popovici (n. 1977), fotbalist;
• Alexandru Covalenco (n. 1978), fotbalist;
• Oleg Ichim (n. 1979), fotbalist;
• Stanislav Ivanov (n. 1980), fotbalist;
• Aleksandr Martînov (n. 1981), politician;
• Andrei Corneencov (n. 1982), fotbalist;
• Serghei Pașcenco (n. 1982), fotbalist;
• Evgheni Pațula (n. 1983), fotbalist;
• Igor Picușceac (n. 1983), fotbalist;
• Serghei Alexeev (n. 1986), fotbalist;
• Stanislav Namașco (n. 1986), fotbalist;
• Alexandra Bocancea (n. 1989), fotbalistă;
• Alexandru Pașcenco (n. 1989), fotbalist;
• Anatol Cheptine (n. 1990), fotbalist;
• Constantin Mandrîcenco (n. 1991), fotbalist;
• Valeria Lukyanova (n. 1992), fotomodel;
• Valeriu Ciupercă (n. 1992), fotbalist;
• Violeta Mițul (1997 - 2023), fotbalistă.

• 
  Monumentul lui Lenin în fața Casei "Guvernului" și a Sovietului Suprem al republicii separatiste.
• 
  Casa Sovietelor, totodată sediul Sovietului orășenesc.
• 
  Monumentul lui Suvorov
• 
  Piața Suvorov
• 
  Piața Suvorov în timpul unei parade.
• 
  Teatrul orășenesc
• 
  Catedrala din Tiraspol
• 
  Tiraspolul și Nistrul pe timp de iarnă.
• 
  Hotelul „Aist”
• 
  Clădire sovietică.
• 
  Blocuri locative tipice (denumite "hrușciovka", din perioada sovietică).
• 
  Troleibuz în Tiraspol
• 
  Stadionul "Sheriff"
• 
  Nistrul prin zonă

• Tiraspol (422 p.) – Miriam Weiner's Routes to Roots Foundation

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tiraspol

• ru Tiraspol.info Arhivat în 20 decembrie 2003, la Wayback Machine. – pagina de internet istorică.
• VisitPMR.com (pagina de internet finanțată de autoritățile separatiste)

v • d • m Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova Municipii1 Bălți • Chișinău • Tighina Raioane Anenii Noi • Basarabeasca • Briceni • Cahul • Cantemir • Călărași • Căușeni • Cimișlia • Criuleni • Dondușeni • Drochia • Dubăsari • Edineț • Fălești • Florești • Glodeni • Hîncești • Ialoveni • Leova • Nisporeni • Ocnița • Orhei • Rezina • Rîșcani • Sîngerei • Soroca • Strășeni • Șoldănești • Ștefan Vodă • Taraclia • Telenești • Ungheni Unități teritoriale cu statut special Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (raioane: Ceadîr-Lunga, Comrat și Vulcănești) • Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului 1 Sunt enumerate doar municipiile care conțin cel puțin două localități.

v • d • m Orașe în Republica Moldova Localitățile sunt ordonate după numărul de locuitori 600.000+ Chișinău (capitală) 100.000+ Tiraspol · Bălți 50.000+ Tighina 20.000+ Rîbnița · Cahul · Ungheni · Soroca · Orhei · Comrat · Dubăsari · Ceadîr-Lunga · Strășeni 10.000+ Căușeni · Drochia · Edineț · Vulcănești · Durlești · Hîncești · Ialoveni · Fălești · Călărași · Codru · Taraclia · Florești · Cimișlia · Sîngerei · Slobozia · Nisporeni · Grigoriopol · Dnestrovsc · Basarabeasca · Rîșcani · Glodeni · Camenca · Rezina · Leova 5.000+ Cricova · Stăuceni · Dondușeni · Ocnița · Briceni · Otaci · Anenii Noi · Ștefan Vodă · Cupcini · Sîngera · Criuleni · Telenești · Șoldănești · Tvardița · Lipcani >5.000 Vadul lui Vodă · Iargara · Căinari · Cantemir · Vatra · Biruința · Cornești · Costești · Mărculești · Crasnoe · Tiraspolul Nou · Ghindești · Frunză · Bucovăț · Maiac

v • d • m Treceri peste râul Nistru din Republica Moldova În folosință Poduri rutiere Otaci–Moghilău  • Unguri–Bronnîțea  • Sănătăuca–Camenca  • Rezina–Rîbnița  • Criuleni–Dubăsari  • Vadul lui Vodă–Coșnița  • Gura Bîcului–Bîcioc  • Bender–Tiraspol  • Chițcani–Tiraspol  • Răscăieți  • Hlinaia Poduri feroviare Otaci–Moghilău  • Mateuți–Rîbnița  • Bender–Tiraspol Bacuri Chițcani–Tiraspol  • Cosăuți–Iampol  • Molovata–Molovata Nouă În construcție sau proiectate Cosăuți–Iampol Pasaje hidrotehnice CHE Nahoreanî  • CHE Dubăsari Geografia militară a Republicii Moldova  • Treceri peste râul Prut dintre România și Republica Moldova