Discuție:Vlad Țepeș

Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte:

Proiect Biografii (evaluat ca făcând parte din grupa Început, importanță medie) Articolul Vlad Țepeș este un subiect de care se ocupă Proiectul Biografii, un proiect ce se ocupă cu întreținerea biografiilor Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. Început Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate. Medie Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță. Proiect Istorie militară (evaluat ca făcând parte din grupa Început) Articolul Vlad Țepeș este un subiect de care se ocupă Proiectul Istorie militară, spațiul de organizare și coordonare pentru dezvoltarea articolelor despre bătălii, războaie, conducători de armate și armate participante la lupte Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. Început Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate. Neclasificat Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță. Proiect Istoria României (evaluat ca făcând parte din grupa Început, importanță mare) Articolul Vlad Țepeș este un subiect de care se ocupă Proiectul Istoria României, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre aspectele istoriei României Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. Început Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate. Mare Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

	Vlad Țepeș a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.
Istoric articol Dată Proces Rezultat 18 decembrie 2005 Propunere articol de calitate Promovat 8 decembrie 2008 Reevaluare articol de calitate Retrogradat Statut actual: Fost articol de calitate

Excelent articol, felicitări !

Remarcabil este comentariul asupra lui Dracula, figură străină de spiritul și mitologia română, "articol de import" încă de pe timpul administrației ceaușiste, pentru a atrage turiști texani sfertodocți, care - neavând habar de Brâncuși sau Enescu, de Eugen Ionescu, Mircea Eliade sau George Palade - se amuzau în mod stupid în castelul de la Bran cu spectacole de prost gust, lăsând valuta necesară realizării planurilor megalomanice.

Din păcate și acum imaginea lui Dracula este folosită în publicitatea turismului român, nelipsind din niciun pliant, încât mulți străini identifică România cu legenda vampirului ardelean. Până și scriitorul italian Umberto Eco, în romanul său L'isola del giorno prima, face referințe ample la "strigoii din Transilvania".

Utilizator: Moby Dick, 2 iunie 2004, 9:21

În aceste condiții, Dracula a devenit un prinț malițios, care lupta pentru a-și apăra granițele cu toți atacatorii, musulmani sau creștini, îngroziind totul, omorând fără milă și gătindu-și victimele, după cum spune legenda și povestirea lui Stoker, unul dintre cei mai răi ucigași ai Europei.

Copiii de astăzi îl citează pe Draculea prin fraza 'Vin să îți sug sângele'. Adevăratul Drac a fost, în limita posibilităților, un asasin mai însetat de sânge decât oricare alt vampir mitologic.

groaznic Criztu 8 Ian 2005 01:45 (UTC)

De acord, multe propoziții din introducere ar trebui reformulate, corectate sau chiar înlăturate. Pe moment nu am destul timp să ma ocup de asta, e muncă serioasă. Mihai 22 octombrie 2005 23:29 (UTC)

Dracula nu este o poveste adevarata paentru ca Vlad Tepes era om nu un diavol in stare sa bea sangele oamenilor.El era doar domnitor si pe dusmani ii pedepsea bagandu-le o teapa sau punandu-le o coroana pe cap cu care ii apasa capul. (Utilizator isfan ioana) 20 ian 2006 16:56 (utc)

Articolul a fost inițiat ca o traducere din limba engleză, ceea ce explică existența ultimului paragraf. --Vlad|-> 20 ianuarie 2006 17:09 (EET)Răspunde

VLAD TEPES A FOST DOMNITORUL NOSTRU ASA CA NU TRBUIE SA SPUNEM CA ESTE DRACUL PENTRU CA NU ESTE ADEVARAT .COPII CRED IN VAMPIRUL FARA MILA CARE COLECTIONEAZA SANGELE IN STICLUTE SI IL BEA.EL INCERCA SA FIE NEMILOS PANTRU CA DUSMANII SAI SA II STIE DE FRICA.EL ERA CRUD NEMILOS,INSENSIBIL ,DAR ASATA NU-L FACE UN VAMPIR SAU ALTCEVA. (UTILIZATOR ISFAN IOANA )20 IANUARIE 2006 17:17 (UTC).

Din păcate cum nu am fost nici unul dintre noi de față, nu putem cunoaște adevărul adevărat. Ceea ce este adevărat este că s-a creat această legendă a lui Dracula având ca model pe Vlad Țepeș, pe care din păcate nu o putem trece cu vederea, nu ne putem face că nu există. --Vlad|-> 20 ianuarie 2006 17:36 (EET)Răspunde

Cred că ar trebui să dăm mai multă atenție articolelor care devin articole de calitate și atunci când votăm un articol pentru a deveni articol de calitate, trebuie cel puțin să verificăm dacă are bibliografie. --Emily | ✍ 19 septembrie 2006 21:04 (EEST)Răspunde

In starea actuala are ceva bibliografie la care nu prea face referinta si pastreaza un iz povestire elogioasa nu prea potrivit unui articol enciclopedic. Plinul cel tanar 29 iunie 2007 15:25 (EEST)Răspunde

La Brasov se povesteste o intamplare mai putin cunoscuta despre Vlad. Preiau textul din Transilvania Expres (14.02.2006), pentru usurinta:

La 2 aprilie 1459, dupa ce distrusese toate recoltele de grane din Tara Barsei, Vlad Tepes a poruncit sa fie prinsi sute de targoveti, pe care i-a dus in Bartolomeu. A dat foc mahalalei, care a ars toata noaptea. Era furios pe brasoveni, acuzandu-i de nenumarate intrigi. Dimineata, sangerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau trasi in teapa. Acestea sunt evenimentele consemnate de documentele vremii, insa, legendele spun mai departe ca, in timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns o veste care l-a infuriat. Nevestele negustorilor au atacat casa familiei Siegel, unde locuia iubita sa Katharina. Au batut-o si au pus-o la Stalpul Infamiei. Pentru ca i-au taiat cozile, domnitorul a amenintat ca va da foc intregii cetati. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalti negustori sasi ce urmau sa fie ucisi.

Mai multe detalii se gasesc si in Jurnalul National (jos) si aici.--Alex:D|^Mesaje 21 decembrie 2006 02:25 (EET)Răspunde

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

• http://www.mtromania.ro/oferta/atractii/dracula/vlad_tepes.html
  • In Vlad Țepeș on 2007-01-24 15:19:43, 404 Not Found
  • In Vlad Țepeș on 2007-01-24 22:59:21, 404 Not Found

--MihaitzaBot 25 ianuarie 2007 01:00 (EET)Răspunde

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

• http://romaniancoins.ancients.info/vlad3.htm
  • In Vlad Țepeș on 2007-01-24 15:20:04, Socket Error: (10060, 'Operation timed out')
  • In Vlad Țepeș on 2007-01-24 22:59:21, Socket Error: (10060, 'Operation timed out')

--MihaitzaBot 25 ianuarie 2007 01:00 (EET)Răspunde

nici bibliografia nu mi se pare tocmai exhaustiva. in fine. :) mi-ar placea sa vad si referinte puse pe articolul asta. IleanaCosanziana 21 aprilie 2007 07:36 (EEST)Răspunde

Acest articol are nevoie de o documentare mai solida. In plus, exista fraze care trebuie reformulate, de exemplu aceasta din care nu se intelege mai nimic.

Mai eistă o legendă care povestește cum Vlad Țepeș a tras în țeapă un presupus boier care declara cu nerușinare că i s-a furat o pungă cu o sută de galbeni.Acesta i-a cerut domnitorului protecție.Peste două zile, boierul s-a întors.

Lsilvius 22 octombrie 2007 21:20 (EEST)Răspunde 

Din păcate lipsesc referințele, ceea ce face articolul destul de discutabil, în special în părțile lui sensibile, cum este originea numelui de Dracula. Surprinzător, după ce am auzit părerea unui anume filolog, articolul nu zie nimic despre contesa Ersebet Bathory, sursa de inspirație pentru mitul vampirului creat de Stoker.--—Radufan 8 noiembrie 2007 15:43 (EET)Răspunde

Pentru motivul morții Gabyciobanu (discuție) 26 decembrie 2022 05:58 (EET)Răspunde

Articol cu date gresite, cu ton nationalistic si necomplet. Acest articol l-ati pus pe prima pagina? --Anittas (discuție) 13 octombrie 2008 23:26 (EEST)Răspunde

ce credeti despre tabloul propagandistic german prezentat in articol? Putem afirma ca exista demersuri nationaliste din partea tuturor partilor implicate?Davoust2 (discuție) 3 septembrie 2011 01:18 (EEST)Răspunde

Un al doilea Țepeș: Nicolae Mavrogheni. —  Ark25  (discuție) 13 decembrie 2011 06:29 (EET)Răspunde

Tabloul prezentat în debutul paginii ca:"Tablou postum, din a doua jumătate a secolului XVI-lea. 60x50 cm. Kunsthistorisches Museum (Viena)" face parte de fapt din colecția de Artă și Curiozități a castelului Ambras, lângă Innsbruck, Austria, instituită de Ferdinand al II-lea Arhiduce al Austriei, din secolul XVI. Tabloul, de autor necunoscut, este datat aprox. 1560 și se presupune că ar fi o copie după un portret din timpul vieții domnitorului. La Kunsthistorishes Museum din Viena există doar un portret de mici dimensiuni, aflat în colecția de monede a muzeului. --Ticka nistor (discuție) 14 februarie 2016 00:47 (EET)Răspunde

Descrierea am adăugat-o eu, din câte țin minte pe baza articolului POKORNY, ERWIN (2008b): „Bildnisse und Kryptoporträts des Vlad Dracula“, în: Ars Transsilvaniae, 18, 2008, p. 109-118. Din câte țin minte, portretul de la Viena este aproape identic cu cel de la Ambras. Pot consulta în 2-3 săptămâni din nou articolul, poate eventual și scana.--Mihai (discuție) 14 februarie 2016 01:22 (EET)Răspunde

Asemănările între cele două portrete sunt foarte mari, dar cel de la Viena are mustața răsucită "ungurește" la capăt, pe când cea de la Ambras este uniformă. La Viena este și o inscripție în latină în partea din dreapta superioară "A.VEIDA DVX WALA". În cartea "Împăratul alchimiștilor" de Jaqueline Dauxois, ISBN: 973-9477-15-1, editura ALLFA, traducătorii Maria și Alin Genescu au o notă interesantă de subsol la pagina 64: "În colecțiile prințului Ferdinand de Tirol, aflate la castelul Ambrus, s-a descoperit și portretul lui Vlad Țepeș. A ajuns aici după ce, mai întâi, a aparținut lui Petru Vodă Șchiopul, care a domnit în Moldova (iun. 1574 - 23 nov.1577; 1582 - 29 aug. 1591), dar care a renunțat la tron și s-a retras în Sfântul Imperiu "împreună cu soția sa Irina și cu frumosul său fiu Ștefan" (N. Iorga, op. cit. - adică "Istoria românilor"), unde a și murit, în 1594, la Bozen. Ștefan a urmat cursurile Școlii Iezuiților din Innsbruck și a fost admis în Congregația Mariani a Tinerimii Studioase, ajungând chiar prefect al Congregației. Ștefan moare de tuberculoză în 1602. Bunurile lui, de o valoare considerabilă, au fost sechestrate de către clericii catolici. Printre acestea, se afla și portretul lui Vlad Țepeș, cel care este reprodus și în zilele noastre. Probabil, Ferdinand de Tirol a achiziționat tabloul în anii când a locuit la Innsbruck. (n.tr.)".
Pe pagina de Wikipedia a lui Petru Șchiopul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_%C8%98chiopul) este și textul: "Mai târziu însă, fiind bolnav și expus mazilirii, Petru a abandonat tronul, a plecat în Polonia de unde a trecut în Austria și s-a stabilit la Tirol, unde a și murit în vara anului 1594. Este înmormântat în orașul Bolzano (Bozen) din Tirol, lângă biserica franciscanilor. În exilul său autoimpus, alături de portretul său și al fiului său, îl luase și pe cel al strămoșului său Vlad Țepeș (tabloul a ajuns ulterior la muzeul castelului Ambras din Tirol)."--Ticka nistor (discuție) 14 februarie 2016 13:25 (EET)Răspunde

Observația este justificată. Confuzia ar putea proveni din faptul că și colecția de la Schloss Ambras este administrată tot de Kunsthistorisches Museum din Viena. Portretul a călătorit în 2010 și la București, în expoziția temporară „Dracula - voievod și vampir” de la Muzeul Național de Artă, dar „sediul” său este la Ambras. --Pafsanias (discuție) 14 februarie 2016 15:30 (EET)Răspunde

@Ticka nistor&@Pafsanias Vă încurajez să corectați orice eroare găsiți și să dezvoltați secțiunea despre reprezentările lui Țepeș. Eu o să împrumut sursa mea săptămâna viitoare să văd mai precis despre ce e vorba. Salutări, --Mihai (discuție) 15 februarie 2016 21:29 (EET)Răspunde

Verificati si pagina in limba engleza https://en.wikipedia.org/wiki/Vlad_the_Impaler userul maghiar Boroska a modificat pagina. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 5.15.245.170 (discuție • contribuții).

Articolul este semi-protejat, si cu toate acestea din 2009 (!) a ramas aceasta sectiune, fara nicio sursa, in articol:

"Datorită apartenenței sale la Ordinul Dragonului[7], tatăl lui Vlad Țepeș era supranumit Dracul, după numele latin al Ordinului Dragonului (Draco).[8] La rândul său, Vlad va fi înnobilat în numărul membrilor Ordinului Dragonului în 1431 la Nürnberg de către Sigismund de Luxemburg. La scurt timp însă, în 1436, numele lui va fi șters de pe lista cavalerilor deoarece în anul 1432, la numai un an de la înnobilare, contrar statutului creștin al Ordinului care avea ca scop protejarea creștinătății de păgâni, în speță de amenințarea otomană, Vlad al II-lea Dracul i-a condus personal pe turcii care au asediat și incendiat Cetatea Severinului, fiind uciși toți cavalerii teutoni din cetate, care luptau împotriva pericolului otoman. Tot în 1432 în fruntea acelorași turci, folosindu-se prin viclenie de titlul de cavaler al Ordinului, Vlad al II-lea Dracul ordonă deschiderea porților Cetății Caransebeșului care, ascultând porunca, va fi incendiată și jefuită de aceiași turci conduși de Vlad al II-lea Dracul, jaf și pustiire care se va întinde în întregul sud al Transilvaniei, turcii retrăgându-se cu prăzi și robi nenumărați la sud de Dunăre."

Autorul: https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Contribu%C8%9Bii/Adrian40

Sunteti vai de capul vostru, oameni buni. Cand eram la liceu, ma distram bagand in articolul despre satul Corlate informatii nastrusnice din numarul Divertis "Columna lui Pristavu". A ramas asa cativa ani buni pana s-a prins careva ca-i vreun pacalici la mijloc. Voi domnilor mai bine de-un deceniu ati lasat paragraful de mai sus, care il si confunda pe Vlad II cu taica-sau (deci la un anisor, copil de fasa, Vlad Tepes reusise acele faradelegi? Chiar un strigoi cu puteri supranaturale, diavolesti...). Sunteti jalnici, mai demni de batjocora decat Wikipedia in limba engleza daca in asemenea hal domneste impostura pe asta in limba romana. Rumanian Wikipedia, [atac la persoană șters]! 172.97.170.149 (discuție) 8 martie 2021 06:19 (EET)Răspunde

 Realizat. Paragraful respectiv se referea clar la Vlad al II-lea „Dracul”, tatăl lui Vlad Țepeș. Am corectat. Peste câteva zile voi introduce și referințe, dacă nu se ivește cineva mai harnic... --Bătrânul (discuție) 8 martie 2021 07:12 (EET)Răspunde

@172.97.170.149: Situația se datorează faptului că, precum dvs., mai mulți români sunt dornici să distrugă ceva decât să construiască. Vandalizați ca să vă distrați și vă mirați apoi că țara noastră e tot mai înapoiată. Toate astea vi se datorează, vandalilor, care, în loc să corectați greșelile, vandalizați la rândul vostru. --Donarius (discuție) 8 martie 2021 07:23 (EET)Răspunde

Acest proiect mi l-am luat de ani buni de la pipota. Cum spui si matale, "Nu-mi mai bat capul cu toate prostiile" deoarece "oricum nu sunt plătit".172.97.170.149 (discuție) 9 martie 2021 01:55 (EET)Răspunde

Potrivit Geni.com, mama lui Vlad Tepes se numea Vasilisa Maria Musat care era fiica lui Alexandru cel Bun.45.138.66.122 (discuție) 20 septembrie 2021 05:33 (EEST)Răspunde

Printr-o ironie a sorții ni s-a transmis peste timp ca nume al lui Vlad al lll-lea, "Vlad Țepeș", tocmai porecla batjocoritoare, folosită de către fratele său, Vlad Călugărul , și urmașii acestuia ! Corect ar fi identificarea lui în istorie, pe numele pe care îl folosea el însuși, Vlad Draculea! --Miehs (discuție) 29 noiembrie 2021 11:36 (EET)Răspunde

nu putea fi înființat de regele Sigismund de Luxemburg și Barbara Cilli, a doua soție a acestuia în 1387, când Barbara nici nu se născuse încă. Putem vorbi de existența Ordinului începând cu scrisoarea redactată de Eberhart, episcop de Oradea la 12 decembrie 1408, atunci când Barbara era deja regină de peste trei ani. 2A02:2F05:8307:B100:6C8D:FF5E:20C8:21EE (discuție) 8 ianuarie 2023 22:49 (EET)Răspunde

Ordinul Dragonului a fost înființat în 1408. Am adăugat surse de încredere în acest sens. --Bătrânul (discuție) 9 ianuarie 2023 08:56 (EET)Răspunde

Articol protejat pentru a se păstra tâmpeniile din el. De exemplu, nu se poate corecta deasa pomenirea a inexistentului „Matei” Corvin, care era, de fapt, Matia Corvin, așa cum știe deja toată lumea, cei cu carte.
Nu se poate adăuga o referință la serialul „Rise of Empires: Ottoman”, stagiunea a 2a. Lupta directă a lui Vlad contra lui Mehmet. 81.18.84.61 (discuție) 30 ianuarie 2023 23:09 (EET)Răspunde

@81.18.84.61: Pentru inexistentul vedeți Discuție:Matia Corvin.

Nu redeschidem discuția. Este pentru informarea dvs., cu recomandarea de a nu folosi cuvinte dure înainte de a cunoaște situația.

Serialele TV nu sunt material enciclopedic pentru acest articol. Menționarea lor în articol ar fi considerată reclamă la serial. --Turbojet  31 ianuarie 2023 10:02 (EET)Răspunde