Discuție Utilizator:Danvasilis

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Danvasilis) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! 1 iulie 2008 21:15 (EEST)

Bună ziua, vă mulțumim pentru contribuțiile aduse proiectului Wikipedia. Se pare că ați încercat să dați unei pagini un nou titlu copiindu-i conținutul și introducându-l la o altă pagină cu numele nou. Această redenumire prin copy-paste nu este de dorit, deoarece împarte în două istoricul paginii, care este necesar să rămână coerent pentru stabilirea și citarea autorilor și pentru alte scopuri. Software-ul folosit de Wikipedia are o facilitate care permite redenumirea unei pagini păstrând unitar și istoricul modificărilor.

În majoritatea cazurilor, imediat ce contul dumneavoastră are patru zile vechime și zece modificări la activ, veți putea redenumi un articol chiar dumneavoastră cu ajutorul tabului „redenumește” din partea de sus a paginii. Astfel, se va păstra intact și istoricul articolului, și se va crea automat o redirecționare de la titlul cel vechi spre cel nou. Dacă nu puteți efectua o redenumire în acest fel (de exemplu, pentru că există un alt articol sub celălalt titlu), vă rugăm să cereți la Wikipedia:Cafenea unui administrator să vă ajute. De asemenea, dacă ați mai operat astfel de mutări, vă rugăm să anunțați, ca să poată fi reparat.Vă mulțumim.  —Andrei^discuţie 16 ianuarie 2012 09:58 (EET)Răspunde

Am observat la pagina Os zigomatic că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de previzualizare (lîngă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Mulțumesc!  Daniel  Mesaj  17 ianuarie 2012 19:05 (EET)Răspunde

Bine ați venit la Wikipedia. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să citați o sursă de încredere, cum ați făcut la pagina Os occipital, nu este în conformitate cu politica noastră privind verificabilitatea. Aruncați o privire la pagina de bun venit pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu Wikipedia:Citarea surselor, vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Mulțumim. --Alin^discuție 29 ianuarie 2012 22:25 (EET)Răspunde

Vă rugăm să nu ștergeți în mod nejustificat conținutul paginilor de la Wikipedia, așa cum ați procedat la Os occipital. Când ștergeți text, vă rugăm să specificați motivul în sumarul modificării și discutați modificările ce ar putea fi controversate pe pagina de discuții a articolului. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, pagina a fost restaurată. De asemenea:

• Dacă pagina este o arhivă, vă rugăm să o lăsați nemodificată.
• Dacă pagina este un duplicat, vă rugăm să o redirecționați către pagina potrivită.
• Dacă pagina a fost vandalizată, vă rugăm să o readuceți la ultima versiune valabilă.
• Dacă găsiți greșeli, vă rugăm să le corectați.

Pentru teste, folosiți cutia cu nisip. Informații despre cum puteți contribui la Wikipedia găsiți la pagina de bun venit. Vă mulțumim. --Alin^discuție 29 ianuarie 2012 22:25 (EET)Răspunde

Nu sunt în domeniu, însă cum obișnuiesc de multe ori să am într-unul dintre taburi un articol din Schimbări recente legat de anatomie, o dată ce plec la școală, se întâmplă des ca persoana care vine după aceea să citească ceea ce rămâne deschis, în acest caz, fiind vorba de un medic stomatolog, devenind parte din rutină să-mi spună fie că rapoartele, fie că terminologia articolelor în cauză este greșită. Astăzi am rugat un medic generalist care a predat anatomie la Facultatea de Medicină București să verifice dacă într-adevăr articolele conțin aspecte eronate, și acesta mi-a spus că terminologia este de multe ori aberantă și chiar că rapoartele ar fi de multe ori greșite. O dată ce i-am spus de bibliografie, mi-a spus că acea cartea conține foarte multe erori și că reprezintă o insultă la adresa adevărului anatomic, recomandând cu căldură Heinz Feneis. Pocket Atlas of Human Anatomy - Based on the International Nomenclature, 1976.

Am scris acest mesaj de asemenea în Cafenea, dar îl rescriu aici în speranța că-l veți citi.--Ficatus (discuție) 30 ianuarie 2012 23:55 (EET)Răspunde

Viorel Ranga (1926 – 1994), fost profesor și șef al Catedrei de Anatomie Umană la Universitatea de Medicina și Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti în cartea sa "Tratat de Anatomia" aduce numai cuvinte de laudă pentru Victor Papilian. Nu știu ce fel de anatomie ar fi predat medicul generalist menționat mai sus la Facultatea de Medicină București. După cum mi-a povestit un student la medicină de la București, un profesor a observat pe masa unei studente manualul de anatomie a lui Victor Papilian și a dat-o afară de la curs, iar apoi un alt student a intrat la profesorul în cauză și a văzut pe masa lui manualul lui Papilian pe care profesorul l-a ascuns rapid sub masă. --Danvasilis (discuție) 17 octombrie 2015 02:58 (EEST)Răspunde

Iată ce a scris Viorel Ranga în "Tratat de anatomia omului. Volumul I. Partea I. Editura Medicală București, 1990 (pagina 28-29)"

« După întregirea țării, din anul 1918 și pînă în 1948, Catedra de anatomie de la Facultatea de Medicină din Cluj a fost condusă strălucit de profesorul Victor Papilian (1888—1956). El a fost fiul medicului militar C. Papilian, originar din Mehedinți. Victor Papilian (fig. 12) a urmat studiile liceale la Craiova și București. Între anii 1910 și 1916 a fost student al Facultății de Medicină din București, unde i-a avut profesori pe Paul Petrini și Dimitrie Gerota. În același timp, a urmat clasa de vioară la Conservator, fapt care explică înființarea de către el în colaborare cu G. Vîlsan și Zeno Vancea a Filarmonicii din Cluj; de asemenea a deținut și funcția de director al Teatrului și Operei din Cluj și Sibiu. În anul 1919, la propunerea lui Victor Babeș și Gheorghe Marinescu, V. Papilian a devenit profesor de anatomie la Cluj. În această calitate el a lărgit și dezvoltat învățămîntul de anatomie la facultatea clujeană, creîndu-i tradiție printr-o școală puternică. La numai un an de profesorat la Cluj a tipărit, în 2 volume, "Manual practic de disecție" și în 1935 a editat "Tratatul elementar de anatomie descriptivă și topografică" (cu aplicații medico-chirurgicale), dedicat maestrului său, Dimitrie Gerota, editat pînă astăzi în mai multe ediții. În cercetarea științifică, V. Papilian s-a ocupat, încă la București, de antropologie, împreună cu profesorul Obreja, iar la Cluj, cu C. C. Veluda, cu care a scris "Istoricul antropologiei în România". A înființat Societatea de antropologie și a contribuit la apariția revistei "Clujul medical". Alături de acestea se înscriu lucrările sale în domeniul embriologiei, imunologiei, fiziologiei etc. Prin sensibilitatea sa și dragostea de muzică, artă și literatură, Victor Papilian și-a dublat personalitatea, fiind în același timp romancier, dramaturg și nuvelist, precum și un mare animator al vieții culturale din Cluj. Ca eminent dascăl de anatomie și om de știință, el a format numeroși elevi, profesori și medici, care au ridicat faima școlii de medicină clujene și implicit a asistenței medicale din spitalele ardelene. » --Danvasilis (discuție) 11 iulie 2016 22:52 (EEST)Răspunde

Și totuși Papilian nu prea era iubit de Catedra de Anatomie din București (cel puțin prin 1992-1994 ...). Prudent era să alături pentru partea de Urogenital a lui Papilian (Catedra din București neavând la acea vreme un curs propriu pentru acest aparat), o sursă suplimentară agreată. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 iulie 2016 23:58 (EEST)Răspunde

Și totuși anatomia la Catedra de Anatomie Umană de la Universitatea de Medicina și Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti se învața după manualul lui Ranga, care a scris cele de mai sus, și ar fi nedemn a neglija ceea ce a scris el despre Papilian. În realitate este vorba de o concurență sau o rivalitate între catedrele de anatomie de la Bucuresti și Cluj, și în această rivalitate nu au ce căuta fraze despre manualul lui Victor Papilian de tip "insultă la adresa adevărului anatomic". Și o întrebare la ce se referă "partea de Urogenital"? --Danvasilis (discuție) 12 iulie 2016 00:29 (EEST)Răspunde

"Adevărul anatomic" îl găsim în tratatele și manualele de anatomie franceze, germane, engleze etc. Terminologia anatomică românească este adusă la zi în cursurile de anatomie a lui Constantin Enciulescu (Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș). Ca manual de anatomie pentru studenți a-și recomanda Pierre Kamina, "Anatomie clinique" în 5 volume, care este un manual de anatomie, cu puțin text, dar excepțional prin modernitatea planșelor cu peste o mie de ilustrații de o rară calitate științifică; textul în acest manual e scurt, precis, aerisit (sub formă de listă), și, prin urmare, ușor de reținut. Acest manual ar trebui de tradus în română. Atlasul de anatomie a lui Pierre Kamina este deja tradus în română (Pierre Kamina. Atlas de anatomie. Editura Litera, 2014.). --Danvasilis (discuție) 12 iulie 2016 14:10 (EEST)Răspunde

Și ca să termin. În manualul lui G. Lupu. "Anatomie. Pereții trunchiului și membrele. Lucrări practice. Editura Universitară Carol Davila, București 2010", manual după care învață în prezent studenții de la Carol Davila, ca bibliografie sunt recomndate printre altele: "L.Testut. Traite D'Anatomie Humaine, Tome Premier - Osteologie, Arthrologie, Myologie. Gaston Doin & Cie, Editeurs, 1928.", "Papilian V., Anatomia omului, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979", "Viorel Ranga. Anatomia Omului - Membrele. Editura Cerma Bucuresti, 1993." etc. --Danvasilis (discuție) 12 iulie 2016 14:40 (EEST)Răspunde

Eu am spus doar că

„Papilian nu prea era iubit de Catedra de Anatomie din București (cel puțin prin 1992-1994 ...)”

, nu am expus o vreo opinie personală despre tratatul lui. Bineînțeles că treaba cu „insulta” a fost aruncată în spațiu fără prea multă noimă, dar cert este că cei din București nu erau în prima jumătate a deceniului 9 din secolul XX, fani Papilian. La modă erau la Carol Davila în acele vremuri - de bază Tratatul lui Ranga și cele 3 volume ale lui Sinelnikov și pentru cine își permitea, atlasele lui Sobotta sau Netter. Pentru partea de Sistem Nervos se studia după cartea lui R. Dimitriu (făcută de fapt de el - deși pe copertă era și numele lui Ranga). Amuzant este că studenții de la UMF Carol Davila din acele vremuri, învățau însă Aparatul Urogenital din Splanhnologia lui Papilian, corelând - evident, datele cu cele din Sinelnikov. Li se atrăgea însă atenția de către asistenții Catedrei de Anatomie, în ceea ce privește învățatul pentru examen, să coreleze datele respective din Papilian și să le updateze cu cele din alte tratate.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 iulie 2016 20:00 (EEST) P.S. Eu unul nu aș recomanda unui student Tratatul lui Testut (în principal din cauza complexității lui), dar mă rog, asta e opinia mea... În rest, ce e valabil astăzi pentru cei care învață în anii de preclinic, pentru mine tempi passati... P.P.S. Cu timpul am avut ocazia să pun mâna și pe alte atlase de anatomie, apreciind cu predilecție pe cele cu orientare clinică. P.P.P.S. Dacă ar fi după mine aș mai reduce din cei 2 ani de anatomie ai UMF București (or mai fie 2 acum ??) în favoarea altor discipline, dar la fel, e doar opinia mea.Răspunde

Stimate Danvasilis,

Modificarea pe care ați făcut-o la articolul Sindromul Marinesco-Sjögren tulbură niște explicații care erau clare, după părerea mea.

Ați citit referințele:

• Lagier-Tourenne, C., Tranebjaerg, L., Chaigne, D., Gribaa, M., Dollfus, H., Silvestri, G., Betard, C., Warter, J. M., Koenig, M. Homozygosity mapping of Marinesco-Sjogren syndrome to 5q31. Europ. J. Hum. Genet. 11: 770-778, 2003. PMID 14512967,
• Anttonen, A.-K., Mahjneh, I., Hamalainen, R. H., Lagier-Tourenne, C., Kopra, O., Waris, L., Anttonen, M., Joensuu, T., Kalimo, H., Paetau, A., Tranebjaerg, L., Chaigne, D., Koenig, M., Eeg-Olofsson, O., Udd, B., Somer, M., Somer, H., Lehesjoki, A.-E. The gene disrupted in Marinesco-Sjogren syndrome encodes SIL1, an HSPA5 cochaperone. Nature Genet. 37:1309-1311, 2005. PMID 16282978
• Senderek, J., Krieger, M., Stendel, C., Bergmann, C., Moser, M., Breitbach-Faller, N., Rudnik-Schoneborn, S., Blaschek, A., Wolf, N. I., Harting, I., North, K., Smith, J., and 13 others. Mutations in SIL1 cause Marinesco-Sjogren syndrome, a cerebellar ataxia with cataract and myopathy. Nature Genet. 37: 1312-1314, 2005. PMID 16282977)

sau măcar rezumatele disponibile on-line înainte de a modifica ? Dacă vă rămân totuși neclarități, puteți să-mi spuneți care ar fi acestea pentru a găsi o forma mai bună de exprimare, ințeleasă chiar și de nespecialiști?

Pentru a termina, analiza secvențială (vezi en:Sequential analysis) nu este același lucru cu secvențializarea, secvențializarea ADN-ului sau analiza secvenței/secvențelor.--Pocor (discuție) 27 mai 2012 11:14 (EEST)Răspunde

S-ar putea să vă intereseze mesajul acesta. —Andrei^discuţie 21 august 2012 18:24 (EEST)Răspunde

Nu este util să existe două articole pe același subiect, prin urmare cum eu am redirecționat Ion Pavel la Ionel S. Pavel, dvs. trebuia să faceți operațiunea inversă de la numele precizat de Academia Română la cel folosit de autor. Erau unele completări (puține, ce-i drept) acolo și trebuiau integrate, înainte de redirecționare. În plus, susțineți în mod greșit că Ionel Pavel a fost membru corespondent al Academiei Române, pentru că el a devenit membru titular în 1990 (http://www.acad.ro/bdar/armembri.php) și trebuia făcută modificarea de rigoare din articolul dedicat lui Ionel S. Pavel. Regula este următoarea aici: când există două articole pe același subiect, cel mare îl înghite pe cel mic (adică se completează cu datele din cel mic, care dispare), iar numele greșit este redirecționat către cel corect. Se evită astfel inventarea roții de două ori. În fine, am făcut eu modificările de rigoare. Rugămintea mea este să țineți cont de precizările mele. --Cezarika1 2 decembrie 2012 07:17 (EET)Răspunde

Bună ziua. Dacă vă pricepeți la fobii, îmbunătățiți vă rog articolul Chinofobie. Vă mulțumesc. --Cezarika1 21 decembrie 2012 13:07 (EET)Răspunde

Are loc o discuție al cărui scop este de a vedea dacă articolul Amicofobie propus de dumneavoastră poate fi inclus în Wikipedia în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Amicofobie până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. Strainu (دسستي‎)  24 decembrie 2012 12:23 (EET)Răspunde

Bună! Bazat pe articolele la care ai contribuit și pe contribuțiile pozitive la Wikipedia, se pare că ești interesat de Chimie și lumea minunată a substanțelor. Te invităm la proiectul Chimie!

Vă rog, transmiteți mai departe, pentru a putea aduna interesați pentru proiect.  Alex17nico  ^(discuție) 5 februarie 2013 20:19 (EET)Răspunde

Bună! Bazat pe articolele la care ai contribuit și pe contribuțiile pozitive la Wikipedia, se pare că ești interesat de Genetică și domeniul biologiei care studiază ereditatea. Te invităm la proiectul Genetică!

Vă rog, transmiteți mai departe, pentru a putea aduna interesați pentru proiect.  Alex17nico  ^(discuție) 3 martie 2013 13:39 (EET)Răspunde

--Pocor (discuție) 8 martie 2013 12:18 (EET)Răspunde

Dacă am înțeles bine, încercați să introduceți o distincție între Păsările liră și Pasărea liră. Trec peste faptul că, în Dicționarul ortografic din 2002, forma recomandată este „pasărea-liră” (cu cratimă), dar mă întreb dacă nu cumva o simplă pagină de dezambiguizare ar putea rezolva mai bine chestiunea. --Pafsanias (discuție) 9 mai 2013 03:01 (EEST)Răspunde

Bună ziua, vă mulțumim pentru contribuțiile aduse proiectului Wikipedia. Se pare că ați încercat să dați paginii Spurcaci un nou titlu copiindu-i conținutul și introducându-l la pagina Spârcaci. Această redenumire prin copy-paste nu este de dorit, deoarece împarte în două istoricul paginii, care este necesar să rămână coerent pentru stabilirea și citarea autorilor și pentru alte scopuri. Software-ul folosit de Wikipedia are o facilitate care permite redenumirea unei pagini păstrând unitar și istoricul modificărilor.

În majoritatea cazurilor, imediat ce contul dumneavoastră are patru zile vechime și zece modificări la activ, veți putea redenumi un articol chiar dumneavoastră cu ajutorul tabului „redenumește” din partea de sus a paginii. Astfel, se va păstra intact și istoricul articolului, și se va crea automat o redirecționare de la titlul cel vechi spre cel nou. Dacă nu puteți efectua o redenumire în acest fel (de exemplu, pentru că există un alt articol sub celălalt titlu), vă rugăm să cereți la Wikipedia:Cafenea unui administrator să vă ajute. De asemenea, dacă ați mai operat astfel de mutări, vă rugăm să anunțați, ca să poată fi reparat.Vă mulțumim. --GEO (discuție) 21 iunie 2013 23:24 (EEST)Răspunde

Păi ce faceți, adăugați aici material furat de aici(Plants from Moldova SmallFile.pdf)?--Hype supper (discuție) 24 iunie 2013 14:08 (EEST)Răspunde

Referitor la plagiat. Articolul în forma inițială, care avea material furat, nu-mi aparține. Dacă găsești plagiat în ultima variantă, anunță-mă, nu mă supăr. Danvasilis (discuție) 24 iunie 2013 14:43 (EEST)Răspunde

Eu am făcut această căutare pe google, care arată că prima propoziție din paragraful adăugat de dvs. în diff-ul acesta este identică cu cea din cartea care poate fi descărcată aici. Cum vă explicați coincidența? --Hype supper (discuție) 24 iunie 2013 15:09 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru ajutor. Propoziția "Principiile active din rizomii de ferigă sunt derivați ai floroglucinolului în diferite stadii de condensare, denumite global filicină." la care te refereai, am modificat-o. Menționez că nici nu am apelat la "Plante medicinale din flora republicii Moldova (Atlas)", aceasta prepoziție am găsit-o în alte cărți. Coincidența unei singuri propoziții sau a unui fragment din propoziție cu alte surse nu reprezintă plagiat. Danvasilis (discuție) 24 iunie 2013 16:21 (EEST)Răspunde

Din punctul meu de vedere nu este în ordine să iei nici o astfel de propoziție cuvânt cu cuvânt, fără să o reformulezi (căci sunt într-adevăr informații bazale) și să precizezi sursa. Asta întărește bănuială că și alte părți ale textului sunt copiate. Există și plagiatul mozaic, care este la fel de greșit. Vedeți aici. --Hype supper (discuție) 24 iunie 2013 16:31 (EEST)Răspunde

--Bătrânul (discuție) 6 iulie 2013 11:11 (EEST)Răspunde

Bună ziua! Eu sunt cea cu pricina, Victoria Popa,privind textul "Căpușă".Am verificat din nou în dicționar și ca să fiți liniștit că nu am greșit,vă dau întocmai cele menționate:căpușă,"gen de artropode sanguisuge, din ordinul acarienilor cu capul lung de 4 mm. până la 1 cm".Vă doresc o zi bună!Victoria Popa (discuție) 8 iulie 2013 11:00 (EEST)Răspunde

Vă rog să evitați dubla redirecționare, așa cum s-a întâmplat la pagina Capra hircus creată recent de către dumneavoastră. Atunci când creați o pagină nouă de redirecționare, asigurați-vă mai întâi că pagina la care trimite nu este la rândul ei o pagină de redirecționare; altfel, vă rog să faceți trimiterea direct la pagina-țintă pe care o aveți în vedere. Mulțumesc. --Pafsanias (discuție) 17 iulie 2013 02:50 (EEST)Răspunde

Aparent ce ați modificat dvs. este foarte corect. Problema este că este doar aparent. Dacă nu o să aveți în Dex denumirea în limba română a unor unități taxonomice (majoritatea) să vedem cum o să procedați? Părerea mea este că trebuie lăsată denumirea științifică internațională ca titlu de articol și trecută și denumirea în limba română cu redireționare spre denumirea științifică, când aceasta există. Altfel o să existe titluri de articole în limba română și titluri de articole în limba latină, deci o amestecătură. luați legătura și cu utilizatorul Avereanu [1] și vedeți ce părere are. Ar fi bine ca toți ce dezvoltă o problemă să se consulte și să acționeze unitar.--Jean (discuție) 17 iulie 2013 13:37 (EEST)Răspunde

Majoritatea unităților taxonomice pe lângă denumirea latină au și o denumire română.

În afară de Dicționarele limbii române (care conțin uneori erori), aceste denumiri le puteți găsi în:

1. Al.V. Grossu. Zoologia vertebratelor. Editura Didactică și pedagogică.1967
2. Z. Feider, V. Grosu, Șt Gyurko, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Editura Didactică și pedagogică, 1967.
3. Feider, Z., Grossu, Al., Gyurko, St., Pop, V., Zoologia vertebratelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976
4. Firă, V., Năstăsescu, M., Zoologia nevertebratelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
5. Iuliu Morariu. Ioan Todor. Botanică Sistematică. 1970
6. Ioan Hodisan. Botanica sistematica. 1976
7. Constantin Parvu. Universul plantelor. 2006
8. Maria Antoaneta Vintilescu, Silvia Popescu. Dicționar zoologic. 2008
9. Vera Carabulea. Dicționar botanic. 2007
10. și în multe monografii

Wikipedia românească se scrie în Română.

În Wikipedia engleză, franceză, germană, rusă titlurile articolelor despre unităților taxonomice se scriu în limba respectivă, nu în latină.

-- Danvasilis (discuție) 17 iulie 2013 14:37 (EEST)Răspunde

Mă bucur că posedați o astfel de bibliografie. O am și eu Utilizator:Jean. Vă urez succes, dacă așa stau lucrurile. --Jean (discuție) 17 iulie 2013 15:12 (EEST)Răspunde

Vă salut, Am observat că ați inițiat mai multe articole ca de ex. Eimeriorina, Alveolata, Eimeriorina unde ați scris și poziția sistematică a grupului respectiv. Problema, care este generală în Wikipedia, este că nu apare în articol și sursa clasificării, care este obligatorii deoarece nu există ceva stabilit de un forum mondial, la care toată lumea trebuie să se raporteze.

Mai este o problemă. În clsificările din bibliografia amintită ceva mai înainte de dvs. nu există (după câte îmi amintesc eu) ca , și nici nu am găsit regnul "Chromalveolata" Evident dacă dvs. dețineți astefel de clasificări este un lucru foarte bun și este bine că la folosiți în articole, dar este bine să să scrieți și sursa sau sursele de unde ați luat clasificarea. --Jean (discuție) 5 august 2013 23:57 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru observații. Referitor la unitate de clasificare "Domeniu". Ea a fost introdusă în 1990, și nu a figurat în manualele românești, sus menționate, deoarece ele au apărut înainte de 1990. Sistematica din manualele de biologie românești s-a învechit. În prezent taxonomia, mai ales cea referitoare la taxoanele superioare, s-a modificat radical, datorită aplicării biologiei moleculare și geneticii în sistematizarea lumii vii. Ca să spulber nedumirirea față de existența taxonului "Domeniu", am scris un mic articol despre el. - Danvasilis (discuție) 6 august 2013 02:58 (EEST)Răspunde

Când se scriu clasificări, ar trebui să se țină seama de mai multe lucruri, zic eu. Dacă unul din aceste criterii nu pare a fi corect, evident se poate renuța la el. Vi le spun dvs. în ideea că poate se vor scrie clasificările mai bine.

Momentan fiecare autor de articol ia o clasificare de undeva (bănuiesc că de obicei din o Wikipedie în altă limbă) și o trece în cutia taxonomică. Nu indică nici o sursă și nici măcar Wikipedia de unde a luat-o cu toate că Wikipedia nu este o sursă, dar oricum ț-ai putea face o idee.

Cum ar trebui făcut

Ar trebui luată o lucrare de referință pentru un grup de oganisme. Eu am făcut pentru regnul plante [2] , [3] astfel de clasificări. Aici sunt cuprinse toate grupele de plante. S-ar alege o clasificare și apoi s-ar folosi aceasta în toate cutiile taxonomicela în toate artcolele despre plante. Ar fi ceva unitar. Dacă vreun utilizator ar dori să indice o clasificare din altă sursă o poate trece într-un sector al articolului intitulat "Alte clasificări". Așa fără o clasificare unitară pe grupe de organisme, ex. pentru un regn, (fungi sau platele unde sunt astfel de clasiifcări în bibliografie) sau pentru grupe mai mici de organisme precum nevertebratele sau vertebratele în această Wikipedie va fi un haos general.

Referitor la Domeniu.

Sunt lucrări scrise după 1990

-Georgescu, D., Animale nevertebrate – Morfofizioloige – Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București, 1997,

-Sârbu Anca, Biologie vegetală, Editura Universității din București,1999,

în care nu apare această unitate taxonomică, deci autorii nu au considerat-o valabilă. De altfel pe lângă această clasificare a lui Carl Woese mai sunt și alte păreri ex.

[4] și mai mult ca sigur că vor mai apărea și altele. --Jean (discuție) 6 august 2013 04:36 (EEST)Răspunde

Salut! Mă bucur că sunt utilizatori interesați de diversitatea vieții din Rom și RM și descriu fauna noastră.
Poate că știai, dar îți scriu că pe acest site este idicată lista rotiferilor din RM din familia Lecanidae cât și răspândirea acestora în bazinele acvatice. De asemenea, sunt descrise și alte animale acvatice (în special Crustacee). Succes! --Avereanu (discuție) 22 august 2013 09:29 (EEST)Răspunde

Eu am facut o confuzie. Voi reface pagina. --Jean (discuție) 28 august 2013 08:47 (EEST)Răspunde

Am văzut că în articolul Verde de Paris ați sris „Referințe” în loc de „Note”, care este termenul încetățenit pe ro:wp. Nu am urmărit mai departe activitatea dv., procedați cum credeți de cuviință. Al dv., --Turbojet 2 decembrie 2013 19:35 (EET)Răspunde

Vă salut. Îmi pare bine că v-au folosit acele observații de la articolul Stațiunea Biologică Marină Agigea. Este o stațiune de cercetări interesantă, care merita un articol bun. Textul anterior era de neânțeles. Ați făcut foarte bine că ați găsit material și ați scris acest articol. Vă felicit. Și cu articolul Fauna României ați făcut o treabă foarte bună căci colecția Fauna României necesita un articol. În plus cineva care dorește inforamații despre faună poate accesa articolul și apoi se poate duce la fascicla de faună ce tratează grupa respectivă de animale. --Jean (discuție) 6 decembrie 2013 19:33 (EET)Răspunde

Aveți perfectă dreptate. Sunt multe articole pe wikipedia romanească despre biologie și medicină de proastă calitate, adesea fără sens, cu o terminologie eronată. Autorii acestor articole nu sunt biologi sau medici și nu posedă terminologia biologică sau medicală și adesea traduc eronat din wikipedia engleză, fără a apela la cărțile și articolele științifice române sau măcar la DEX. Ar fi mai bine să traducă din franceză, terminologia franceză fiind mult mai apropiată de română, decât cea engleză. Referitor la Fauna României, din cele 307 fascicule au apărut doar o treime, după Revoluție a apărut numai Volumul XV, Mammalia cu 5 fascicule de Dumitru Murariu. Aceasta se datorează probabil lipsurilor de fonduri alocate. ---Danvasilis (discuție)

Vă văd implicat în dezvoltarea articolelor despre biologie și medicină. Vă propun să intrați în Proiectul Medicină, unde ați putea lucra împreună cu mine. --Sebastian^pin 25 decembrie 2013 01:00 (EET)Răspunde

Vă rog, când aveți timp, să aruncați o privire asupra articolului Homar, care cred că a fost afectat serios în urma ultimelor modificări. În afara aspectelor lingvistice, pe care m-aș pricepe să le corectez parțial, este vorba și de aspecte de specialitate care au nevoie de ajutorul unui cunoscător în domeniu. Vă mulțumesc, --Pafsanias (discuție) 3 februarie 2014 23:22 (EET)Răspunde

Are loc o discuție al cărui scop este de a vedea dacă articolul Oportunist propus de dumneavoastră poate fi inclus în Wikipedia în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Oportunist până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. —Sebimesaj 4 februarie 2014 19:32 (EET)Răspunde

—Sebimesaj 4 februarie 2014 19:33 (EET)Răspunde

--Bătrânul (discuție) 6 februarie 2014 10:06 (EET)Răspunde

Bună ziua. Am observați că contribuiți preponderent în domeniul biologiei. V-aș ruga când aveți timp, și dacă aveți dorința, să revizuiți articolele acestea Elephas maximus și Rafflesia (a mai fost periat astă-seară, poate mai necesită mici corecturi). Sunt importante, dar nu știu dacă sunt în starea cea mai bună. Cândva citisem despre diverse plante prădătoare/carnivore. Cred că dacți ați dezvolta și aceste subiecte, ele ar avea o audiență mare pe motiv că sunt niște curiozități. Am mai ajustat un pic formatul taxobox și el acum recunoaște mai mulți termeni din taxoboxul englezesc fără a-i traduce (cam până la ”subordine”). Cum credeți, ar fi bine de creat în masă cu un robot articole despre speciile bio/zoologice? Ele ar fi succinte (taxoboxul + una-două fraze de prezentare. XXN (discuție) 8 februarie 2014 22:51 (EET)Răspunde

Când voi avea timp voi îmbunătăți articolele elefantul asiatic (Elephas maximus) și Rafflesia. Există un articol despre plantele prădătoare/carnivore numit Plantă carnivoră, care trebuie îmbunătățit. Formatul taxobox am încercat s-l îmbunătățesc și eu. Ar fi bine s-l aduceți la o formă finală, care să includă și stare de conservare după IUCN. Crearea în masă a articolelor despre specii cu ajutorul robotului ar fi bună mărind cu mult numărul articolelor pe wikipedia românească la nivel de cioturi. --Danvasilis (discuție)

Ar fi nevoie și aici de un review Păduchele din San Jose. I-am adăugat măcar taxoboxul și interwiki. XXN (discuție) 18 februarie 2014 23:39 (EET)Răspunde

Articolul Păduchele din San Jose se pare a fi copiat de pe situl pomifructiferi, și ar trebui rescris. --Danvasilis (discuție)

Voi încerca să-l reformulez când mai am timp.

Ar fi bine să trageți cu ochiul prin categoria asta (articole marcate ca având nevoie de un expert în biologie). Între timp eu am restructurat antetul Monocotiledonatelor (după enwiki), iar o altă versiune de articol existentă la noi (liliatae) am pus-o în pagina de discuție. XXN (discuție) 23 februarie 2014 19:26 (EET)Răspunde

---

Ați putea să vă uitați un pic în Format:Taxobox/core? Cam pe la jumătatea codului este sintaxa [[{{#switch:{{{regnum|}}}|[[Animalia]]|[[Animal]]|[[Animale]]|[[Animal]]ia|Animalia=Trinomen|[[Plante]]|[[Plantae]]|Plante|Plantae|[[Fungi]]|[[Fungus|Fungi]]|Fungi|[[Archaeplastida]]|Archaeplastida=Infraspecific name (botany)|Trinomen}}|Trinomial name]], și e necesar de tradus exact, corect românește sintagmele ”Trinomen”, ”Infraspecific name (botany)”, și deja ”Trinomial name” – Nume trinomial. Acestea vor apărea în taxobox sub forma [[Trinomen|Nume trinomial]] pentru animale și [[Infraspecific name (botany)|Nume trinomial]] pentru plante.
De asemenea, puțin mai jos de aceasta urmează vreo 7 wiki-linkuri de genul [[Type genus|Type ichnogenus]] care ar trebui localizate în română în denumirea exactă biologică.
Și, am mai descoperit un articol care necesită atenția unui biolog - Haliaeetus pelagicus. Se pare că denumirea păsării în română și alte caracteristici sunt disputate; ar fi bine dacă puteți corecta sau confirma informația prin surse. Vă mulțumesc. --XXN (discuție) 9 iunie 2014 15:24 (EEST)Răspunde

Am să mă ocup în curând cu problemele sus menționate. --Danvasilis (discuție) 9 iunie 2014 17:00 (EEST)Răspunde

Bună ziua! Dacă nu mai lucrați la acel articol, am să vă rog să precizați sursele. Mulțumesc. Winter^eu (discuție) 24 februarie 2014 11:15 (EET)Răspunde

Here: Wikipedia:Pagini de șters/Ioan Mogoș --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 31 martie 2014 20:45 (EEST) P.S. Și la articol, bien sur...Răspunde

Salve !. A lot of „Mulțam !” pentru ajutorul dat. Acum cred că articolul poate ieși din debaraua serviciului de deratizare. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 1 aprilie 2014 01:00 (EEST)Răspunde

În articolul Dramaturgia - De la tragedia antică la teatrul absurd modern, din sursă incertă, apare informația:

Primele reprezentatii teatrale in limba romana sunt organizate in anul 1819, la sala de la Cișmeaua Roșie din Bucuresti, de catre Iancu Vacarescu, descendent al unei cunoscute familii de carturari. Cu prilejul primului spectacol, cu piesa "Hecuba", de Euripide, "la deschiderea teatrului intaiasi data in Bucuresti", apare zeul timpului, cu un ceasornic de nisip in mana, "in pozitie de sosire vestitoare", care intampina fericirea ce se asternuse asupra compatriotilor sai. Tot atunci, in prologul "Saturn", Iancu Vacarescu introduce cunoscutele versuri ce consfintesc inceputurile teatrului in limba romana:

"V-am dat teatru, vi-l paziti
Ca un lacas de muse,
Cu el curand veti fi vestiti
Prin vesti departe duse./
in el naravuri indreptati,
Dati ascutiri la minte,
Podoabe limbii voastre dati
in romanesti cuvinte."

Ce părere aveți? --Miehs (discuție) 8 aprilie 2014 22:59 (EEST)Răspunde

Sunt cam ciudate afirmațiile de mai sus. În sursele de încredere (vezi Bibliografie) prima reprezentație în Teatrul de la Cișmeaua Roșie a fost piesa „Italiana din Alger" organizată de Domnița Ralu. Am să adaug câteva legături externe pentru a confirma aceasta. --Danvasilis (discuție)

Se pare că s-a lămurit „misterul”! În cartea Din tainele lumii teatrale se precizează că aceste versuri celebre, scrise în 1819 de Iancu Văcărescu, au fost rostite cu prilejul primului spectacol de teatru în limba română de la Cișmeaua Roșie. În ce limbă s-a dat spectacolul cu „Italiana din Alger"? --Miehs (discuție) 9 aprilie 2014 09:16 (EEST)Răspunde

„Italiana din Alger" se pare că a fost interpretată în italiană. Vezi Rossini - L'Italiana in Algeri --Danvasilis (discuție)

Scuze că mă amestec în această discuție, dar piesa de teatru (nu opera) L'Italiana in Algeri a fost scrisă de Angelo Anelli. Acesta a adaptat-o ulterior ca libret pentru două opere distincte, dar purtând același titlu: una compusă de Luigi Mosca (premiera având loc la 16 august 1808, la Teatro alla Scala din Milano) și alta compusă de Gioacchino Rossini (premiera la 22 mai 1813, la Teatro San Benedetto din Veneția, operă ce se mai reprezintă și în zilele noastre). Ca simplă supoziție, cred că la Teatrul de la Cișmeaua Roșie nu s-a reprezentat opera (nici cea a lui Mosca, nici cea a lui Rossini), ci piesa de teatru a lui Angelo Anelli (în limba italiană). --Bătrânul (discuție) 9 aprilie 2014 22:10 (EEST)Răspunde

În "Ecaterina Țarălungă: Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, 2011" e mențonat "Italiana din Alger de Rossini, în interpretarea trupei Teatrului din Viena". Posibil că a făcut o eroare. --Danvasilis (discuție)

Salut! În articolul Gândac negru de bucătărie scrieți că "este o insectă sinantropă". În DEX, sinantrop nu prea se leagă de insecte. Ce alt sens mai are cuvântul și unde îi pot găsi definiția? Mulțumesc pentru răspuns, --Miehs (discuție) 13 mai 2014 10:26 (EEST)Răspunde

Mulțumesc. Bănuiam că trebuie să fie corect, dar nu găsisem o sursă care să confirme. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 13 mai 2014 11:26 (EEST)Răspunde

Am scris un mic articol despre speciile sinantrope. --Danvasilis (discuție) 15 mai 2014 00:20 (EEST)Răspunde

Interesant. Mi-am permis să fac legătura internă de la "sinantropă" din articolul cu gândacul către noul articol. Presupun că și alții vor avea aceeași nelămurire ca și mine. Bună treabă ați făcut! Toate cele bune, --Miehs (discuție) 15 mai 2014 09:31 (EEST)Răspunde

Am remarcat contribuția dumneavoastră de a articolul Comportament teritorial, care este legat de articolul în limba germană de:Revier (Tier). Termenul a fost tradus în mai multe articole de zoologie ca „revir”. În DEX nu am întâlnit decât forma „revier”, cu un sens militar. Mi-am propus să corectez, dar aș avea nevoie de opinia dumneavoastră de specialist:

1. Termenul este folosit în literatura de specialitate cu sensul de „teritoriu” al unui animal?
2. Există grafia „revir” în acest domeniu?

Mulțumesc, --Pafsanias (discuție) 14 mai 2014 22:28 (EEST)Răspunde

Dau unele precizări găsite în literatura de specialitate:

• Animale teritoriale - animale care își marchează și apără teritoriul
• Teritoriile animalelor - spațiu ocupate fie de un individ, de o pereche sau de un grup de indivizi de animale, care este marcat și aparat împotriva altor indivizi din aceeași specie
• Comportamentul teritorial sau teritorialitate - metode specifice prin care un animal sau un grup de animale își protejează teritoriul de incursiunile altor membri din aceeași specie.

Am numit articolul Comportament teritorial fiindcă așa figurează în literatura de specialitate română.

Termenul „revier” nu se folosește în ecologie și etologie. --Danvasilis (discuție) 15 mai 2014 00:08 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc foarte mult. Mi-ați confirmat bănuiala. Voi opera modificările în consecință și vă rog să nu ezitați să mă corectați dacă greșesc. --Pafsanias (discuție) 15 mai 2014 00:13 (EEST)Răspunde

 Rezolvat --Pafsanias (discuție) 15 mai 2014 11:33 (EEST)Răspunde

Am urmărit corectările din articolele care conțineau "revier" sau "revir". Totul este OK.

În "Micul dicționar academic (MDA). București 2010" am găsit următorii termeni

• revier sn [At: DN³ / Pl: ~e / E: ger. Revier] (Mil) Spațiu al unei cazărmi sau al unei tabere militare.
• revir sn [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~e, ~uri / E: ger. Revier] (înv) Porțiune limitată dintr-o suprafață. Sinonim: sector, raion, zonă.

"Teritoriul animalului" se potrivește cu termenul "revir", dar nu este folosit în ecologie. --15 mai 2014 22:59 (EEST)

Mulțumesc și pentru precizările suplimentare. Înțeleg că forma „revir” cu sensul de „sector, raion, zonă” este una învechită. În două articole referitoare la filme polițiste am înlocuit cu „sector”. --Pafsanias (discuție) 15 mai 2014 23:15 (EEST) P.S. - „GHEȚIE, R. M.” se referă la Ion Gheție, Dicționar român-maghiar pentru școală și privați... Budapesta, 1896.Răspunde

Aveți dreptate, cuvântul "revir" este învechit și a fost atestat de Ion Gheție, în "Ion Gheție Dicționar român-maghiar pentru școală și privați. Román-magyar szótár. Budapest, 1896". --Danvasilis (discuție) 16 mai 2014 00:26 (EEST)Răspunde

Vă rog să aruncați o privire asupra ultimelor modificări de la articolul de mai sus și îndeosebi asupra „fenomelului de pică”. Mă angajez să întreprind modificările necesare după obținerea avizului dumneavoastră. Mulțumesc, --Pafsanias (discuție) 3 iunie 2014 22:40 (EEST)Răspunde

Am să mă ocup de articol în curând. Danvasilis (discuție) 4 iunie 2014 01:02 (EEST)Răspunde

Am redirecționat Șoarece de casă către Șoarece, unde trimitea și Mus musculus. Dacă totuși doriți dezvoltarea unui articol separat, vă rog să înlocuiți redirecționarea. Mulțumesc, --Pafsanias (discuție) 17 iunie 2014 22:42 (EEST)Răspunde

Am făcut un articol separat despre Șoarecele de casă --Danvasilis (discuție) 18 iunie 2014 03:57 (EEST)Răspunde

Îmi pare bine că acea pagină la care lucrez v-a trezit interesul. Traducerea din engleză este doar parțială. Textul pe care l-ați introdus este util, însă se va afla într-o altă secțiune a articolului. Cât despre manuale și alte surse terțiare, pot să vă contrazic. Eu am găsit Papilian și Sinelnicov scanate pe net. În literatura anglo-saxonă se găsesc și surse terțiare. Este drept, de multe ori necesită crearea unui cont și pot presupune o taxă pentru a avea acces la acele surse. Dar ele sunt disponibile. În altă ordine de idei, domnule Danvasilis, eu sunt mereu deschis spre dialog. Dacă aveți sugestii, o puteți face, de preferabil totuși înainte de editări masive. Mă refer strict la acea îndrumare. Îmi pare bine că v-ați implicat. Vă încurajez cu căldură să o faceți în continuare. Mi-ar fi părut și mai bine dacă am fi avut o scurtă discuție înainte. Toate cele bune. --Winter^eu 22 iunie 2014 03:27 (EEST)Răspunde

Așa cum ați observat, eu țin mult la lizibilitatea textului și la așezarea sa în pagină. Este important ca el să poată fi parcurs și înțeles cât mai ușor de către orice cititor interesat, indiferent de pregătirea pe care o are. Pentru ca acea îndrumare să fie cu adevărat benefică, lucrurile trebuie relevate într-o astfel de manieră. În plus, este necesar să găsim cele mai potrivite formule de exprimare. De asemenea, persoanele care consultă acea pagină au nevoie mai degrabă de un punct de vedere neutru, decât de unul personal. --Winter^eu 22 iunie 2014 04:01 (EEST)Răspunde

Vă urez succes în scrierea articolului. --Danvasilis (discuție) 22 iunie 2014 04:49 (EEST)Răspunde

Evaluarea colegială nu se face doar înainte de publicare. Uneori se face abia ulterior. Depinde despre ce vorbim. --Winter^eu 22 iunie 2014 05:19 (EEST)Răspunde

Continuare discuție la Discuție Wikipedia:Surse de încredere (medicină)#Manuale și tratate online --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 22 iunie 2014 16:42 (EEST)Răspunde

Bună seara! Am observat că și dvs. vă ocupați cu articole din domeniul biologiei (mai exact sistematică); eu mă ocup mai ales în domeniul entomologiei (mai specific lepidoptere), și voiam să vă întreb dacă știți care ar fi situația cu restul regnului animal la wikipedia în română (câte articole fundamentale despre taxonomie lipsesc și ar cam fi cazul să fie scrise), deoarece aș vrea să mă implic mai mult în asta. Mulțumesc anticipat! -- Alex17nico  ^(mesaj) 30 iunie 2014 23:24 (EEST)Răspunde

Articolele referitoare la sistematica și speciile regnului animal pe wikipedia românească sunt puține, mai ales cele referitoare la nevertebrate, iar majoritatea celor existente sunt la nivel de cioturi. Referitor la articole fundamentale despre taxonomie, vezi articolul Regnul Animalia, pe care l-am modificat recent. Am scris multe articole despre pești și păsări, mai ales cele din România. Referitor la insecte, există cărți bune în română despre ele, cum ar fi

• Mihail A. Ionescu, Matilda Lăcătușu. Entomologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 417 p.
• Tratat de zoologie agricolă. Dăunătorii plantelor cultivate. Volumul II. Sub redacția: C. Manolache și Gh. Boguleanu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1982
• Cărțile din colecția Fauna României --Danvasilis (discuție) 1 iulie 2014 00:24 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc de răspuns...în ceea ce privește bibliografia, o să încerc să fac rost de aceste cărți. Am Zoologia nevertebratelor, dar nu tratează prea detaliat familiile de insecte. O să încerc pentru moment să mă ocup de cele mai importante familii de lepidoptere și de speciile din lista lepidopterelor din România; mai am și cartea Mamiferele din România, o s-o folosesc. Vă urez și dvs. succes la contribuții și poate în viitor vom lucra împreună în cadrul unui proiect. -- Alex17nico  ^(mesaj) 1 iulie 2014 12:46 (EEST)Răspunde

Este și o carte despre fluturi: "Ioan M. Stănoiu, Bogdan Bobîrnac , Sorin Copăcescu. Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc, Craiova 1979"

Cele mai bune cărți despre fluturi sunt cele din "Fauna României, Volumul XI, Insecta", unde sunt descrise în detaliu fluturii din România

• fascicula 10, Eugen V. Niculescu și F. König, Lepidoptera, Partea generală:
• fascicula 1, A. Popescu-Gorj, E. Niculescu și Al. Alexinschi, Lepidoptera, familia Aegeriidae;
• fascicula 5, Eugen V. Niculescu, Lepidoptera, familia Papilionidae;
• fascicula 6, Eugen V. Niculescu, Lepidoptera, familia Pieridae;
• fascicula 7, Eugen V. Niculescu, Lepidoptera, familia Nymphalidae;

--Danvasilis (discuție) 1 iulie 2014 13:18 (EEST)Răspunde

Știam despre Fluturi din România, însă nu am găsit-o încă la niciun anticariat. Colecția aceasta, Fauna României, unde ar putea fi găsită? - Alex17nico  ^(mesaj) 1 iulie 2014 13:48 (EEST)Răspunde

Fluturi din România o găsiți în biblioteci. Cărțile din "Fauna României, Volumul XI, Insecta" o găsiți numai la bibliotecile universitare. Pe Okazii se vindea la 5000 lei (50 milioane lei vechi) 60 de volume din Fauna României. --Danvasilis (discuție) 1 iulie 2014 14:22 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc pentru răspunsuri. O să văd cum fac rost de mai multe cărți. -- Alex17nico  ^(mesaj) 1 iulie 2014 16:54 (EEST)Răspunde

Ați putea să revizuiți pagina Jder: merită păstrată ca dezambiguizare, sau trebuie dezvoltată ca articol, sau trebuie redirecționată spre un alt articol? --XXN (discuție) 11 august 2014 02:41 (EEST)Răspunde

Ar trebui de redirecționat spre articolul Jderi pe care l-am modificat. -- Danvasilis (discuție) 12 august 2014 01:16 (EEST)Răspunde

Realizat. Referitor la jderi, în popor se mai spune că ei sug sângele păsărilor domestice ci nu le mănâncă complet. Iar pentru imobilizare le frâng gâturile. Informație pe care am mai văzut-o pe forumuri și la ruwiki (fără referință individuală). Dar, neavând surse veridice la îndemână ezit să adaug asta în articol; poate se face o confuzie între jder și alte animale înrudite.

Azi am observat că la rowiki lipsește articolul stop cardiac. Aveți prioritate în a-l crea conform resurselor disponibile și terminologiei românești de specialitate exacte, până nu l-a creat cineva ca un ciot de două propoziții și plin de probleme. XXN (discuție) 13 august 2014 23:55 (EEST)Răspunde

Jderii într-adevăr frâng gâturile prăzii, referitor la fraza "că ei sug sângele păsărilor domestice ci nu le mănâncă complet" ar trebui de verificat. Un film minunat despre hrana jderilor se află pe situl ARKive. Referitor la "stop cardiac", o să scriu un articol, când voi avea timp. La noi în Moldova cum mai este?, că demult nu am fost în ea. --Danvasilis (discuție) 14 august 2014 01:58 (EEST)Răspunde

Totu-i pe vechi aici. Mari schimbări în domeniile-cheie în ultimii 5 nu au avut loc. La toamnă vedem dacă s-a schimbat mentalitatea cetățenilor. --XXN (discuție) 14 august 2014 12:43 (EEST)Răspunde

Am verificat și afirmația "jderul suge sângele păsărilor domestice". Este adevărat: jderul de piatră (beica) taie capul găinilor din cotețe, apoi le soarbe doar sângele, și le mănîncă creierii (vezi articolul Jderi). -- Danvasilis (discuție) 15 august 2014 21:58 (EEST)Răspunde

E bine că s-a confirmat informația. Mulțumesc. --XXN (discuție) 15 august 2014 23:10 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru felicitare. Și dvs. La mulți ani! și mult realizări în 2015. --Jean (discuție) 2 ianuarie 2015 05:30 (EET)Răspunde

Vă salut. Mulțumesc pentru aprecierea dvs. Este adevărat că activitatea mea a scăzut considerabil la Wikipedia, dar nu am abandonat nici un moment acest proiect foarte interesant. Zilnic intru de mai multe ori în site și urmăresc noile modificări în biologie. Problema majoră a mea este timpul liber, care este aproape inexistent. Din această cauză este și activitatea extrem de redusă.--Jean (discuție) 3 februarie 2015 15:16 (EET)Răspunde

Mutat la Discuție:Toxicitate financiară#Opinie privind titlul & Discuție:Toxicitate financiară#Conținut. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 13 martie 2015 00:55 (EET)Răspunde

Bună ziua. Vă sugerez pentru când aveți timp și chef un articol despre Vipera ursinii moldavica, o specie întâlnită în țara noastră. --Haptokar (discuție) 25 aprilie 2015 12:15 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru sugestie. Articolul Vipera de stepă moldavă este inclus în planurile mele, ca și toți șerpii din România și Republica Moldova. --Danvasilis (discuție) 25 aprilie 2015 12:27 (EEST)Răspunde

În articolul Adolf Hitler#Sănătatea sunt menționate câteva boli/afecțiuni interesante despre care nu avem articole. Mă întrebam dacă ați fi interesat să scrieți câte ceva despre vreo una din ele.--XXN, 6 iulie 2015 17:01 (EEST)Răspunde

Când voi avea timp mă voi ocupa de ele. --Danvasilis (discuție) 8 iulie 2015 03:12 (EEST)Răspunde

Hello Dear Danvasilis, please help creation this article in your Language and start this article. Thank you very much.

Bună ziua. Fiindcă sunteți singurul specialist în biologie pe care-l cunosc vă rog să contribuiți la completarea articolului început de mine despre entomologul Mihail Peiu, deoarece eu nu mai dispun de surse. --Haptokar (discuție) 21 mai 2015 12:36 (EEST)Răspunde

Nu prea am surse despre Mihail Peiu, dar le voi căuta. Ați scris un articol bun. --Danvasilis (discuție) 21 mai 2015 19:08 (EEST)Răspunde

Bună seara. În zilele următoare mă voi ocupa de problema respectivă. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 24 mai 2015 21:11 (EEST)Răspunde

Salut ! Sunt 5 propuneri ale dv. pe pagina de propuneri active de la Proiectul Săptămânii. Temporar am făcut 2 "invizibile". Ideea e că încercăm să ținem pe pagina de propuneri active (în așteptare) maxim 3 de utilizator, astfel încât să nu fie descurajați alții să facă noi propuneri și termenele de așteptare pentru fiecare utilizator să fie relativ rezonabile. V-aș ruga să alegeți din cele 5 un număr de 3 care vi se par prioritare, urmând ca treptat - pe măsură ce se epuizează celelalte propuneri (în așteptare) ale dv., să fie introduse și celelate 2 (astfel încât să nu coexiste mai mult de 3 propuneri active de la același utilizator.) --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 august 2015 22:01 (EEST)Răspunde

Eu zic să rămână cele 3 propuneri active selectate de dumneavoastră. --Danvasilis (discuție) 25 august 2015 23:02 (EEST)Răspunde

Ok, merci de înțelegere. Și cu celelalte 2 ce fac ? Le mut deocamdată aici la această discuție, ca să nu le uitați până când va fi timpul să la postați din nou, sau le scot pur și simplu din pagină ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 august 2015 23:05 (EEST)Răspunde

Le mutați pe pagina mea de discuție. --Danvasilis (discuție) 26 august 2015 00:00 (EEST)Răspunde

{{propunere PS|Leon Alcalay||Danvasilis|25 august 2015|Editor și librar român.- articol Ro/RM}} {{propunere PS|Vasile Alcaz||Danvasilis|25 august 2015|Seismolog român.- articol Ro/RM}}--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 august 2015 01:00 (EEST)Răspunde

Nu știu în ce măsură are importanță ceea ce spun sau nu, dar am apreciat modul în care ați intervenit la Toxicitate financiară. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 august 2015 23:21 (EEST) P.S. În general în discuțiile de pe aici, mă simt relaxat atunci când văd că scrie cineva care înțelege fondul problemei respective.Răspunde

Mulțumesc. Cred o să mai dureze discuțiile despre corectitudinea titlului "Toxicitate financiară". Vocabularul științific în limba română este creeat sau tradus/preluat din alte limbi și acceptat numai de specialiști în domeniu (tehnică, medicină, chimie, biologie etc) și nu de lexicologi sau utilizatorii de pe Wikipedia. --Danvasilis (discuție) 27 august 2015 00:09 (EEST)Răspunde

Ați putea verifica și revizui articolul Mangustă, dacă dispuneți de surse și timp? Este un articol de interes major, destul de vechi și conține multă informație, dar nimic nu este direct verificabil întrucât nu sunt indicate sursele. În plus, în tot articolul nu este menționat nici măcar o singură dată cuvântul șarpe, deși este binecunoscută relația dintre mangustă și șarpe, una oarecum unică. Iar din articol așa și nu este clar cărui taxon științific îi corespunde denumirea românească de „mangustă”; ar putea să nu coincidă cu analogul său din alte limbi, mai sunt precedente și trebuie de văzut ce spun sursele specializate autohtone. Pe scurt, articolul are nevoie de atenția unui specialist în domeniu. Nu m-am grăbit să trântesc niște etichete în articol, căci ar putea sta încă mulți ani acolo, fără mare folos. Mulțumesc. --XXN, 4 septembrie 2015 16:21 (EEST)Răspunde

E cam încurcată treaba. După legăturile externe articolul se referă la mangusta pitică (Helogale parvula), după conținutul articolului se referă la familia mangustelor (Herpestidae). Mă voi ocupa de acest articol. --Danvasilis (discuție) 5 septembrie 2015 02:32 (EEST)Răspunde

Puteți șterge legăturile externe cu totul, sunt opera lui Ark care a primit interdicție pentru acestă practică de a spama, tocmai pentru că nu verifica nici măcar dacă au legătură cu articolul.— Ionutzmovie discută 17 octombrie 2015 03:05 (EEST)Răspunde

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Dumitru Abrudan creat de dumneavoastră poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Dumitru Abrudan până se va ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului. Strainu (دسستي‎)  23 octombrie 2015 01:51 (EEST)Răspunde

Care-i rostul pentru evidențierea aceleiași legături interne de 2 ori în 5 rânduri ? Aveți mai sus cu 4 rânduri ecumenism...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 octombrie 2015 23:21 (EET)Răspunde

Nu am observat că mai există o legătură internă. Mă bucur că totuși ați acceptat că Dumitru Abrudan este o persoană remarcabilă (notabilă), susținută de surse de încredere relevante. Remarcabila carte "Enciclopedia identității românești", conține biografii ale unor personalități din România, care nu au încă articole pe Wikipedia românească și ar fi bine ca în Proiectul Săptămânii de inclus aceste articole. --Danvasilis (discuție) 26 octombrie 2015 23:34 (EET)Răspunde

Poate că nu ați observat, dar am fost singurul înafara de dv. care a sprijinit articolul, ba mai mult, v-am ridicat și mingele la fileu (începând cu Meritul Cultural și mai departe). Din experiența mea în privința susținerii articolelor, am observat că anume protocoale au mai mari șanse de succces decît altele. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 octombrie 2015 23:38 (EET)Răspunde

Merci pentru susținere. Toate persoanele incluse în "Enciclopedia identității românești" sunt remarcabile (notabile), indiferent de poziția unor utilizatori de pe Wikipedia românească. --Danvasilis (discuție) 26 octombrie 2015 23:49 (EET)Răspunde

Buna, ambii termeni par a fi folositi in limba romana, dar "secventiere" apare mai des. pastram pagina Secvențializarea ADN sau o mutam la Secvențierea ADN? Hequba (discuție) 3 decembrie 2015 13:24 (EET)Răspunde

M-am uitat în "Genetică medicală de Mircea Covic, Dragoș Ștefănescu, Ionel Sandovici, 2011" și "Dicționar enciclopedic de biologie de Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. 2007". Într-adevăr se folosește mai des "secvențierea genelor" (sin. "secvențierea ADN"). --Danvasilis (discuție) 3 decembrie 2015 20:50 (EET).Răspunde

Vă semnalez apariția articolului Trichuriaza, asemănător cu unul scris de dvs. prin ianuarie 2013. Verificați, vă rog, dacă se poate salva ceva din articolul nou și eventual redirecționa. --Haptokar (discuție) 15 decembrie 2015 16:47 (EET)Răspunde

Voi verifica. La o citire superficială a articolului Trichuriaza, am constatat că se folosesc termeni neacceptați în literatura medicală românească. --Danvasilis (discuție) 15 decembrie 2015 19:18 (EET)Răspunde

„frrom English (EN) Wikipedia with help from Translators Without Borders (human translation by Irina Adams)”

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 decembrie 2015 20:23 (EET)Răspunde

Interviul e folosit deja ca referință în text.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 decembrie 2015 21:05 (EET)Răspunde

Merci. Nu am observat. O întrebare ce ați vrut să ziceți cu fraza „frrom English (EN) Wikipedia with help from Translators Without Borders (human translation by Irina Adams)”. --Danvasilis (discuție) 15 decembrie 2015 21:21 (EET)Răspunde

Este motivarea consemnată de inițiatoarea paginii la crearea ei (vedeți istoricul paginii). Explică de ce terminologia nu se pupă cu cea medicală actuală folosită în Ro. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 decembrie 2015 23:19 (EET)Răspunde

Nu se pupă deloc cu literatura medicală românească. Dau definiții din "Valeriu Rusu. Dicționar Medical. 2004"

• TRICOCEFAL, s. m. / (fr.) trichocéphale, s. m. / (en.) trichocephalus, whipworm. [Gr. thrix, trikhos = păr; kephale = cap.] Vierme din ordinul Nematodes, agent al tricocefalozei, având o parte anterioară filiformă, spre deosebire de cea posterioară, voluminoasă. Are o lungime de 3-5 cm și se localizează ca parazit în cecul și apendicele omului, rar în intestinul subțire. Este ovipar și hematofag. Sin.: Trichuris trichiura.
• TRICOCEFALOZĂ, s. f. / (fr.) trichocéphalose, s. f. / (en.) trichocephalosis. [Gr. thrix, trikhos = păr; kephale = cap; -oză] Boală parazitară cauzată de prezența în intestinul gros, mai rar în cel subțire, de tricocefali (Trichuris trichiura), care produc leziuni ale mucoasei intestinale, determinând diaree, dureri abdominale, apendicită, anemie. Aceste semne apar după infestarea masivă cu paraziți care aderă profund la mucoasa intestinală. Infestarea se face pe cale orală, prin ingestia de ouă de paraziți. Var.: trichocefaloză.

Am căutat și în manualele de parazitologie și de zoologie, dar nu am găsit termenii "vierme-bici" sau "viermi-cârlig" pe care autorul articolului Trichuriaza le folosește. --Danvasilis (discuție) 16 decembrie 2015 00:29 (EET)Răspunde

Mai pe scurt noul articol trebuie transformat în redirect către articolul dv.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 decembrie 2015 00:34 (EET) P.S. În engelză Trichuris trichiura este „human whipworm ”. Presupun suplimentar că autoarea nu are foarte clar în minte despre ce vorba și poate a făcut pe undeva ceva confuzii cu noțiuni privind Ancylostoma duodenale sau Necator americanus („Hookworm infection”).Răspunde

P.S. Termenii "tricocefal", "tricocefaloză" există și în DEX. --Danvasilis (discuție) 16 decembrie 2015 01:19 (EET)Răspunde

Nimeni nu pune la îndoială ce spuneți dv.. Traducătorii din echipa respectivă nu au știut ce să caute, mai înainte de a traduce textul. De acolo tebuie luat ce merită (dacă există așa ceva) și introdus în articolul dv. Ce am scris mai sus sunt doar niște justificări probabile care s-ar fi putut să stea la baza articolului respectiv.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 decembrie 2015 07:56 (EET)Răspunde

Vă doresc să aveți parte în noul an de sănătate, liniște, mulțumire și putere de muncă ! --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 31 decembrie 2015 14:17 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc pentru colaborarea fructuoasă din acest an și vă urez să aveți parte de un An Nou cu sănătate și bucurii alături de cei dragi. --Haptokar (discuție) 31 decembrie 2015 14:19 (EET)Răspunde

Și eu vă doresc un nou an cu pace în suflet, belșug în casă, sănătate și voie bună. La mulți ani! --Bătrânul (discuție) 31 decembrie 2015 15:51 (EET)Răspunde

Și eu vă urez, La mulți ani! și cât mai multe realizări, atât profesionale dar și familiare în 2016. --Jean (discuție) 4 ianuarie 2016 08:08 (EET)Răspunde

Fain, cu atâtea surse aduse, Vicina are șanse reale de a ajunge un articol bun. Merçi ! --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 ianuarie 2016 15:47 (EET)Răspunde

Bună dimineața. Am creat un ciot despre hidropizie care ar avea nevoie de atenția unui specialist în medicină. De asemenea, mai există un articol despre hemoptizie creat de altcineva. --Haptokar (discuție) 27 ianuarie 2016 08:07 (EET)Răspunde

Am adăugat informații noi la articol conform surselor medicale. --Danvasilis (discuție) 27 ianuarie 2016 21:52 (EET)Răspunde

Bună ziua. La ora actuală aveți mai mult de trei propuneri pentru articolul săptămânii, ceea ce contravine regulamentului. Vă rog să renunțați la una din propunerile dumneavoastră, pe care o veți putea reface îndată ce vor fi întrunite condițiile. Mulțumesc! --Mihai Andrei (discuție) 20 februarie 2016 15:50 (EET)Răspunde

Merci pentru observație, am retras propunerea "Sindromul hemolitic-uremic" pentru articolul săptămânii. --Danvasilis (discuție) 20 februarie 2016 20:25 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc pentru înțelegere. Am reiterat propunerea dumneavoastră, ca să meargă mai repede. --Mihai Andrei (discuție) 20 februarie 2016 22:46 (EET)Răspunde

Mulțam fain pentru bibliografia servită la fileu, pe aici și prin alte părți ...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 februarie 2016 21:16 (EET)Răspunde

Mă bucur că folosiți bibliografia adăugată de mine în scrierea articolelor. --Danvasilis (discuție) 23 februarie 2016 20:56 (EET)Răspunde

Здравствуйте! Вы мне помогли раз с литературой, необходимой для списка рептилий Румынии в УкрВики. Вот результат. Спасибо ище раз!--TnoXX (discuție) 10 martie 2016 18:36 (EET)Răspunde

Хорошая статья. Рад что вы использовали библиографию добавленные мной. --Danvasilis (discuție) 10 martie 2016 21:31 (EET)Răspunde

Salut,

Am introdus în articol ceea ce am crezut că lipsea ca informație (dacă tot mi-am dat cu părerea mi s-a părut corect să și pun osul la treabă pentru modificarea lui), astfel încât articolul să poată fi din nou nominalizat sub forma Talus (anatomie) sau ca echivalent. Restul sunt chestii care privesc modalitățile de formatare, etc... (segment la care va trebui muncit destul de mult dealtfel....) --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 8 mai 2016 22:36 (EEST) P.S. Reformularea structurii actuale a articolului nu e bătută în cuie, puteți să o refaceți cum credeți de cuviință, pe cea din prezent luați-o doar ca pe o propunere. P.P.S. Din păcate nu am avut la dispoziție ediția nouă a lui Ranga, astfel că numerotația paginilor la referințele pentru textele introduse de mine corespunde celei din cursurile universitare folosite prin anii '90 M-am gândit însă că este o bază comună cu cea folosită de dv. astfel încât să se poată face după aceea cât mai ușor translația renumerotării paginilor din referințe. Dacă vă gândiți să-l renominalizați, va fi nevoie să „spargeți ” referințele din cărți pe pagini și să reformatați oarecum o mare parte din linkuri, în mod standardizat. Cel mai bine ar fi poate ca din noianul de referințe folosite pentru aceleași afirmații, să vă alegeți o bază comună pentru o porțiune cât mai mare din articol, urmând a referenția din restul lucrărilor ceea ce nu poate fi referențiat din sursa de bază. Din nou, e doar o sugestie. P.P.P.S. Dacă veți avea de gând să-l renominalizați sub o formă gen Talus (anatomie), este posibil să mai scriu câte ceva pe la Embriologie, Biomecanică și la capitolul de Anatomie aplicată, în rest nu am de gând să mă mai bag.Răspunde

Mulțumesc pentru completarea articolului. Am retras articolul de la nominalizarea AC, deoarece nu-mi place să lucrez sub presiune. Am să completez secțiunile noi scrise de d-voastră. --Danvasilis (discuție) 9 mai 2016 10:06 (EEST)Răspunde

Aici.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 iulie 2016 23:10 (EEST)Răspunde

--Bătrânul (discuție) 22 august 2016 15:23 (EEST)Răspunde

Mutat la Discuție:Corpurile Voluntarilor Români din Rusia#M'si --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 octombrie 2016 22:11 (EEST)Răspunde

Mutat la Discuție:Corpurile Voluntarilor Români din Rusia#Help--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 octombrie 2016 22:11 (EEST)Răspunde

Mutat la Discuție:Corpurile Voluntarilor Români din Rusia#Mulțmiri--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 octombrie 2016 22:11 (EEST)Răspunde

Salut !

Poate că ar fi de evaluat posibilitatea de a fi mutate ultimele 3 subcapitole de aici (M'si - parțial, Help și Mulțumiri) precum și ultimul subcapitol de la mine (Taișet) la Discuție:Corpurile Voluntarilor Români din Rusia. Ar putea beneficia astfel și alți eventual dezvoltatori viitori ai articolului de informațiile respective. Ce părere aveți ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 octombrie 2016 21:51 (EEST)Răspunde

De acord. Mai am o listă a persoanelor din Legiunea Română care trebuie s-o traduc --Danvasilis (discuție) 27 octombrie 2016 21:56 (EEST)Răspunde

 Rezolvat. Lista puneți-o eventual tot acolo, sau - cel mai bine poate, ați putea face eventual un articol separat de tip listă.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 octombrie 2016 22:11 (EEST)Răspunde

Cu "cheia la gât", pe vremuri, sau...greșesc ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 6 decembrie 2016 02:07 (EET)Răspunde

Vezi Remus Zamfirescu. Blog pe hârtie: generația de sacrificiu-Danvasilis (discuție) 6 decembrie 2016 02:31 (EET)Răspunde

Fain articol ! --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 6 decembrie 2016 02:36 (EET)Răspunde