Eugen Jebeleanu

Eugen Jebeleanu
Poetul Eugen Jebeleanu
Date personale
Născut	24 aprilie 1911[2][3] Câmpina, Prahova, România
Decedat	21 august 1991 (80 de ani)[2][3] București, România[4]
Cetățenie	România
Ocupație	poet, publicist, traducător, politician comunist
Limbi vorbite	limba română[5][6] limba germană[7] limba maghiară limba rusă limba franceză
Activitate
Educație	Facultatea de Drept din București
Alma mater	Universitatea din București
Lucrări remarcabile	„Surîsul Hiroshimei”
Partid politic	Partidul Comunist Român
Premii	Premiul de poezie „Etna Taormina” Premiul Herder Premiul de Stat (1952)[1]
Membru titular al Academiei Române
Modifică date / text

Eugen Jebeleanu (n. 24 aprilie 1911, Câmpina, Prahova, România – d. 21 august 1991, București, România) a fost un poet, publicist și traducător român, membru al Academiei Române (din 1974) și membru al Partidului Comunist Român.^[8]

A absolvit Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov și Facultatea de Drept la București. A debutat în 1927 cu poezii la revista Viața literară, condusă de I. Valerian. În anii '30, a lucrat ca jurnalist în presa bucureșteană de stânga. Poet ermetic în perioada interbelică, realist socialist în perioada proletcultistă.

Voce profund originală în literatura română, devine cunoscut pe plan internațional odată cu apariția volumului "Surâsul Hiroshimei", poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat și acum în amfiteatrele din America Latină și Europa.

Laureat al premiului de poezie "Etna Taormina" din Italia (1971) și al premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse și publicate, mai ales în SUA și America Latină, dar și în Republica Moldova.

Eugen Jebeleanu a fost și un pescar amator pasionat.^[9]

• Schituri cu soare, 1929
• Inimi sub săbii, 1934
• Ceea ce nu se uită 1945
• Scutul păcii, 1949
• Poeme de pace și de luptă, 1950
• În satul lui Sahia, 1952
• Bălcescu, 1952
• Cîntecele pădurii tinere, 1953
• Surîsul Hiroshimei, 1958
• Cântece împotriva morții 1963
• Elegie pentru floarea secerată - (soției sale, graficiana Florica Cordescu) 1967
• Hanibal, 1973
• Surâsul Hiroshimei și alte versuri [pref. Ov. S. Crohmălniceanu], 1973
• "Harfa si Minotaurul" ,[antologie], BPT, Ed. Minerva, 1977
• "Arma secretă", 1980
• "Deasupra zilei, 1981
• "Poezii, 1988
• Poezii, Antologie, tabel cronologic, prefață și comentarii de Tudor Cristea, Ed. Albatros [col. Lyceum], 1990

• Rainer Maria Rilke, Poeme, 1932;
• Rainer Maria Rilke, Povestea despre iubirea și moartea stegarului Christoph Rilke, 1946;
• Petőfi Sándor, Poeme alese, Editura de Stat, București, 1949;^[10]
• Pablo Neruda, Poeme, 1951;
• Ady Endre, Poeme, 1955;
• Petőfi Sándor, János Viteazul, Editura Tineretului, București, 1958;^[11]
• N. Guillen, Poeme cubane, 1963.

• titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”^[12]
• medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”^[12]

• Dicționarul general al literaturii române, sub egida Academiei Române, coordonat de Eugen Simion, vol. III, E-K, Ed. Univers Enciclopedic, 2005

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – J